Grecia strânge din nou cureaua

Liderii politici de la Atena s-au angajat la noi măsuri de austeritate pentru a primi finanţare de la UE şi FMI în valoare de 130 de miliarde de euro.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a confirmat, joi, că liderii politici din Grecia au ajuns la un acord privind măsurile de reformă şi austeritate, dar a adăugat că nu poate spune nimic despre ce se va întâmpla cu deţinerile de obligaţiuni elene ale instituţiei.

Draghi a precizat că mai multe detalii vor fi prezentate după reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, care s-au întâlnit, ieri-seară, la Bruxelles şi la care a participat şi ministrul grec de Finanţe, Evangelos Venizelos. Până la închiderea ediţiei, Eurogrupul nu luase o decizie. Surse au declarat pentru Reuters că reprezentanţii BCE sunt divizaţi dacă instituţia ar trebui să urmărească obţinerea unui profit din deţinerile de obligaţiuni ale  Greciei, în timp ce investitorii privaţi sunt obligaţi să accepte reducerea cu 70% a valorii acestora.

Autorităţile de la Atena au cerut BCE să dea Greciei profitul adus de deţinerile de obligaţiuni elene, care ar putea fi de cel puţin 12 miliarde de euro. Conducerea BCE nu a luat încă o decizie în această privinţă. Şi Comitetul creditorilor privaţi ai Greciei s-a intrunit, ieri, la Paris pentru a analiza rezultatul ultimelor discuţii avute cu autorităţile de la Atena. Scenariul de restructurare a datoriilor Greciei prevede în prezent revizuirea în scădere cu 70% a valorii obligaţiunilor deţinute de creditorii privaţi.

Acord in extremis

Liderii politici din Grecia au încheiat acordul privind reformele şi măsurile de austeritate necesare obţinerii celui de-al doilea program de susţinere financiară de 130 de miliarde de euro, cu câteva ore înainte de o reuniune a miniştrilor de Finanţe din zona euro.

Ministrul de Finanţe elen, Evangelos Venizelos, plecase joi la Bruxelles fără un acord complet, după discuţii pe tot parcursul nopţii cu liderii celor trei partide care susţin guvernul de la Atena. Problema care rămăsese nerezolvată se referea la reducerea pensiilor. Planul de austeritate prevede, printre altele, o scădere de circa 20% a salariului minim, tăierea unor pensii complementare şi suprimarea rapidă a 15.000 de locuri de muncă în sectorul public.

Creditorii internaţionali ai Greciei au mai cerut şi reducerea locurilor de muncă în poliţie şi în armată şi există propuneri de concediere a profesorilor care lucrează cu contracte temporare de muncă. Adoptarea noilor măsuri de austeritate a făcut deja prima victimă în guvern. Adjunctul ministrului grec al Muncii, Iannis Koutsoukos, din partea Partidului Socialist, a demisionat.

Standard & Poor's, neîncrezătoare

Agenţia de rating Standard & Poor's a avertizat că nivelul datoriei Greciei rămâne nesustenabil chiar şi în ipoteza unui reduceri cu 70% a datoriei sectorului privat. „Deţinătorii de titluri greceşti din sectorul privat sunt în prezent doar câţiva dintre creditorii Greciei, cea mai mare parte din datoria ţării fiind trecută în responsabilitatea BCE şi a altor instituţii oficiale", a spus Frank Gill, analist al S&P.