Germanii se luptă să salveze Zidul Berlinului

S-au împlinit 46 de ani de la construirea "celui mai detestat simbol" Când Germania de Est, comunistă, s-a prăbuşit, în 1989, berlinezii s-au bucurat să dărâme "zidul ruşinii". 17 ani

S-au împlinit 46 de ani de la construirea "celui mai detestat simbol"

Când Germania de Est, comunistă, s-a prăbuşit, în 1989, berlinezii s-au bucurat să dărâme "zidul ruşinii". 17 ani mai târziu, oficialii oraşului şi artiştii vor, dimpotrivă, să-l restaureze, ca obiectiv turistic, după ce mulţi colecţionari au plecat cu bucăţele ca amintire şi porţiuni importante s-au deteriorat, din cauza scurgerii timpului. Edilul Joerg Flaehmig spune că planul de restaurare era proiectat pentru luna septembrie, dar este foarte posibil ca acesta să fie amânat.

Flaehmig se referă în primul rând la Galeria din partea de est, o porţiune din fostul zid al Berlinului, care a fost acoperită cu graffiti de 118 artişti din întreaga lume, în 1990. Partea vestică a zidului a fost acoperită cu graffiti pe parcursul deceniilor care au urmat.

Partea estică a putut fi pictată abia după căderea comunismului. Emisiile de gaze de la automobile, ploaia, gheaţa au ajutat la distrugerea porţiunilor de zid rămase. Restaurarea acestuia ar necesita 1,8 milioane de dolari, bani care nu sunt disponibili. Pentru a fi din nou acoperit de graffiti de către artişti, este nevoie de 850.000 de euro. Cu toate acestea, germanii doresc să restaureze zidul pe care cândva l-au urât, deoarece a căpătat valoare turistică.

Dezvăluiri şocante

Construcţia "Zidului ruşinii" a fost începută în noaptea de 12 spre 13 august 1961. Acesta avea ca obiectiv împiedicarea germanilor din est să fugă de regimul comunist în partea de vest. Aniversarea de anul acesta are o anvergură politică specială, deoarece s-a aflat, din arhivele STASI, că fosta poliţie politică din RDG a avut ordinul să tragă necondiţionat asupra persoanelor care voiau să fugă în RFG, fie ele femei sau copii. Cel puţin 1.245 de persoane au căzut victime acestei "separări" între cele două Germanii, de la începutul ocupaţiei sovietice (din 1945) şi până la căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989.

Zidul a fost locul cel mai luminat din întregul Berlin. Ca efective de supraveghere au existat şapte regimente care cuprindeau între 1.000 şi 1.200 de soldaţi. Alte complicaţii privitoare la restaurarea zidului: unele porţiuni aparţin unor proprietari privaţi, altele sunt proprietate federală şi sunt conservate ca monumente istorice.

Zidul, în cifre

Lungimea totală a zidului a fost de 155 de kilometri, dintre care 43 de kilometri tăiau Berlinul, în sensul nord-sud, şi 112 kilometri separau Berlinul Occidental de teritoriul RDG. Era prevăzut cu 302 miradoare, 20 bunkăre, cai de patrulare pe o lungime de 124 kilometri, grilaje de detectare şi alarmă, 259 de piste pentru câini special dresaţi, şanţuri antivehicul.