Dalai Lama zguduie relaţia dintre SUA şi China

Preşedintele american Barack Obama l-a primit pe liderul tibetan cu multă discreţie pentru a nu supăra prea tare Beijingul, unul dintre creditorii Americii. Întâlnirea a avut loc departe de ochii presei, după ce liderul american a tot amânat anul trecut primirea lui Dalai Lama la Casa Albă.

Barack Obama nu l-a primit pe liderul în exil al tibetanilor în Biroul Oval - acolo unde sunt întâmpinaţi şefii de stat şi de guvern, precum şi oaspeţii importanţi -, ci în Sala Hărţilor.

Citiţi şi:

O nouă dispută comercială: China taxează exporturile de pui american

Obama se întâlneşte cu Dalai Lama, în pofida înverşunării Beijingului

Dacă George W. Bush a fost primul preşedinte care "a îndrăznit" să se afişeze în public, în 2007, cu cel pe care chinezii îl acuză de intenţii separatiste, anul trecut, actualul lider de la Casa Albă a marcat o premieră, din 1991 încoace el refuzând să se întâlnească cu Dalai Lama, deşi acesta a vizitat capitala americană.

Obama a încercat în 2009 să nu creeze o atmosferă tensionată înainte de vizita sa în China, din noiembrie. O creează însă acum, momentul fiind la fel de nepotrivit, pe fondul disputelor privind vânzarea de arme a SUA către Taiwan, atacurile cibernetice ale Chinei şi problemele economice.

Retorica oficială

La sfârşitul lunii trecute, Beijingul s-a arătat supărat foc de contractul prin care Washingtonul a vândut Taiwanului echipamente militare. Oficiali chinezi de rang înalt au făcut declaraţii "războinice", ameninţând cu rezilierea contractelor militare bilaterale şi sancţionarea firmelor americane din domeniul apărării.

Deocamdată, China a anulat doar o serie de întâlniri bilaterale la nivel militar, în timp ce apropierea de Taiwan continuă nestingherită. Potrivit presei asiatice, retorica oficială a fost îndreptată spre opinia publică internă, mai ales că nici Beijingul nu a fost atent la "sensibilităţile" Washingtonului, atunci când a vândut arme către state precum Coreea de Nord sau Somalia.

Un alt moment sensibil a fost provocat de acuzaţiile Google privind atacurile informatice din China şi care ar fi vizat militanţii chinezi pentru drepturile omului. Întrevederea dintre Obama şi Dalai Lama a avut loc pe fondul speculaţiilor privind principalul creditor al SUA.

Anul trecut, valoarea bonurilor Trezoreriei americane deţinute de China atingea un nivel-record: 801 miliarde de dolari. Beijinul a anunţat însă miercuri seara că în decembrie 2009 a vândut 4,3% din bonurile deţinute, valoarea acestora ajungând la 755 de miliarde de dolari. În aceste condiţii, Japonia - cu 769 miliarde de dolari - a redevenit principalul creditor al Americii, relatează "Bloomberg".

O serie de economişti apreciază că este un semn că Republica Populară este îngrijorată de datoriile şi de deficitul foarte mare al SUA. Alţi analişti sunt de părere că mai mult de jumătate dintre bonurile cumpărate de firme din Marea Britanie şi Hong Kong aparţin în realitate tot Chinei.

Mai ales că valoarea acestora s-a dublat anul trecut. Companiile înregistrate în Marea Britanie deţin bonuri de 302,5 miliarde de dolari, iar cele cu sediul în Hong Kong în valoare de 152,9 miliarde de dolari, notează "The Wall Street Journal".

Anunţul a creat "nervozitate" pe pieţele internaţionale, dobânda pentru împrumurile pe 10 ani ale statului american crescând la 3,5%, faţă de 3,25% marţi seara.

Exilat din 1959

Beijingul susţine că Tibetul este parte a Chinei din secolul al XIII-lea, afirmaţie contestată de Dalai Lama. Liderul spiritual al tibetanilor trăieşte în exil în India, începând cu anul 1959. Ca urmare a popularităţii şi a sprijinului de care se bucură în Vest Dalai Lama şi lupta pentru cauza poporului său, dosarul tibetan este un subiect curent de fricţiuni între China şi Occident.

China profită de „energia verde" a lui Obama

În timp ce politicienii americani şi chinezi îşi aruncă săgeţi, oamenii de afaceri din ambele ţări îşi văd de treabă, având de multe ori interese comune. Pe banii altora. Mai precis ai guvernului american. Companiile chineze au câştigat contracte importante în sectorul energiei verzi, domeniu inclus de preşedintele Barack Obama în programul său de relansare economică. Aceste contracte au fost făcute în detrimentul unor companii locale, nevoite să tragă obloanele.

Alte firme americane au profitat însă şi ele de banii guvernului şi, după ce au pus mâna pe contracte, s-au mutat chiar în China. De altfel, relaţiile economice dintre cele două ţări înregistrează fenomene mai puţin obişnuite. Compania chineză Suntech exportă, inclusiv în Statele Unite, cea mai mare parte a energiei solare produse.

Printre proiectele pe termen scurt ale Suntech se află şi construirea unei centrale în sud-vestul Statelor Unite. Pe de altă parte, în septembrie 2009, Guvernul de la Beijing şi firma americană First Solar au semnat un contract pentru realizarea unei centrale de energie solară în deşertul mongol. Aceasta ar urma să fie cea mai mare centrală de acest fel din lume, la finalizarea ei, în 2019.

Înlocuirea dolarului

Dincolo de aceste afaceri profitabile pentru ea, China îşi urmăreşte cu tenacitate visul de a înlocui dolarul cu yuanul ca monedă de schimb internaţională. Chiar dacă nu are nevoie, Beijingul emite bonuri de trezorerie pe care le vinde unor state precum Brazilia, India sau Rusia.

Din banii obţinuţi pe aceste bonuri, China cumpără la rândul ei obligaţiuni ale acestor state. Prin această mişcare, Beijingul construieşte un circuit monetar secundar, pregătind înlocuirea dolarului. „Experţii monetari chinezi, şi nu soldaţii Armatei Roşii, conduc expansiunea ţării pe plan mondial", după cum conchide „Der Spiegel".