Clima pune Pământul în pericol

Specialiştii averizează: se aşteaptă un cataclism iminent, generat de condiţiile de mediu care se modifică din cauza încălzirii globale Pământul e în pericol şi oamenii nu pot

Specialiştii averizează: se aşteaptă un cataclism iminent, generat de condiţiile de mediu care se modifică din cauza încălzirii globale

Pământul e în pericol şi oamenii nu pot să-l salveze, spun savanţii americani, citaţi de "The Independent", care plasa ieri pe prima pagină vestea că vara anului 2007 va fi cea mai secetoasă din istorie. Modificările climei nu mai sunt doar problema ecologiştilor, şi acum cele mai importante instituţii ştiinţifice din Statele Unite trag un semnal de alarmă, avertizând liderii politici că planeta se află în faţa unui cataclism iminent.

Civilizaţia umană ar putea dispărea din cauza modificărilor catastrofale ale climei, care va usca actualele grânare ale Terrei şi va obliga cel puţin două miliarde de oameni să migreze pentru că nu vor mai avea apă.

Şase savanţi americani, directori ai unor importante institute de cercetări, critică aspru raportul "călduţ" susţinut de ONU, care spune că avem o problemă, dar nu precizează limpede amploarea acestui fenomen.

Raportul Naţiunilor Unite vorbeşte despre creşterea nivelului oceanului planetar cu vreo 40 de centimetri, când, în realitate, până la sfârşitul acestui secol, nivelul oceanului ar putea fi mai mare cu trei-patru metri.

Revolta savanţilor

Experţii americani spun că omenirea nu-şi mai poate permite să ignore modificările pe care le va produce schimbarea climei pe Pământ. "Nu e puţin lucru că nu vom mai avea apă de băut şi nu vom mai avea ce mânca", spun savanţii citaţi de "The Independent". "Multe oraşe vor deveni nelocuibile, ori pentru că vor fi
inundate cu apă sărată, ori pentru că nu vor mai avea apă potabilă.

Schimbarea dramatică a climei, indiferent din ce motiv s-a produs, va avea efecte care vor scăpa de sub controlul oamenilor", mai spun ei. James Hansen, directorul Institutului Goddard pentru studii spaţiale de la NASA, este primul pe lista savanţilor supăraţi că măsurătorile şi cercetările făcute de ei nu sunt luate în seamă nici de Congresul american şi nici de liderii europeni.

Nume celebre în lumea ştiinţei, precum Makiko Sato, Pushker Kharecha şi Gary Russell, de la Institutul Goddard, David Lea, de la Universitatea din California, sau Mark Siddall, de la Observatorul Universităţii Columbia din New York s-au alăturat protestului.

Un raport de 29 de pagini

Raportul, despre care a scris ieri întreaga presă din Occident, se numeşte "Schimbarea Climei şi urmărirea gazelor de seră" şi conţine numai date şi estimări strict ştiinţifice, evitând limbajul emoţional folosit de presă. Efectul pe care îl are asupra cititorului este însă mai puternic decât lamentaţiile jurnalistice. Cele 29 de pagini prezintă date şi grafice realizate prin măsurători de mare precizie şi estimează, folosind funcţii matematice, care este evoluţia probabilă a condiţiilor de mediu pentru următorii o sută de ani.

Sigur, savanţii acuză creşterea emisiilor de bioxid de carbon, care accentuează efectul de seră, şi consideră că, dacă nu se va renunţa complet la automobilele pe bază de carburanţi, omenirea se va confrunta cu un "cataclism climatic".

Raportul face comparaţii cu schimbările climei din trecutul Terrei şi notează că, "indiferent din ce motive s-a produs modificarea climei, de fiecare dată vieţuitoarele au supravieţuit cu greu". Vorbind în cifre, temerea savanţilor este că cel mult o treime din oamenire va supravieţui, şi asta numai pentru că oamenii ştiu să-şi găsească adăposturi şi se adaptează cu uşurinţă la condiţii vitrege de trai.

Energia alternativă rămâne soluţia momentului

Deşi în lume are loc o mulţime de conflicte provocate de criza mondială de carburanţi, savanţii americani spun că omenirea are datoria să folosească alte tipuri de energie şi să-şi dezvolte mijloace de transport complet nepoluante. "În oraşe n-ar trebui să circule decât tramvaie, metrouri şi maşini electrice sau cu motoare pe hidrogen", spune raportul.

"Lumea civilizată trebuie să-şi facă planuri şi să ofere soluţii pentru întreaga omenire, înainte de a fi prea târziu. Tehnologiile actuale permit transformarea deşertului în pământ arabil şi a zonele stâncoase în grădini, dar nimic nu se poate face peste noapte sau neplanificat", spune James Hansen. El estimează că mai avem aproximativ zece ani la dispoziţie pentru a reduce drastic emisiile de bioxid de carbon şi pentru a lua măsuri de protecţie a zonelor aflate în pericol. "Indiferenţa ar putea duce însă la dispariţia omenirii", mai spune el.

Un milion de chinezi, fără acces la apă

Cea mai gravă secetă care a lovit în ultimii 30 de ani provincia Liaoning din nord-estul Chinei a lăsat peste un milion de persoane fără acces la apă potabilă, relatează agenţia Xinhua. Aproape toate cele 14 oraşe din provincia Liaoning au fost afectate de secetă, deşi situaţia este mai gravă în zonele de nord-vest şi central-sudice ale provinciei, unde 88 de rezervoare de dimensiuni mici şi medii au secat, a precizat sursa citată. Seceta a afectat 1,27 milioane de persoane, 473.800 de vite şi 1,4 milioane de hectare de pământ cultivabil. Autorităţile au reuşit să transporte apă din alte zone în estul provinciei, însă până în prezent doar 88.500 dintre persoanele afectate de secetă au acces la apa transportată cu ajutorul cisternelor.

2007, cel mai uscat an din istoria Statelor Unite

Vara acestui an va fi mai secetoasă decât cea care a provocat Marea Depresie

De la ţărmul Oceanului Atlantic şi până la cel al Pacificului, întreg teritoriul american este afectat de lipsa apei potabile. În Alabama, acesta este cel de-al optulea an de secetă.

Nivelul redus al precipitaţiilor, care vor scădea, anul acesta, cu cel puţin 30 de centimetri cubi pe metru pătrat faţă de anul trecut, va face ca marile ferme de cereale să aibă, în 2007, recoltele compromise.

Nicio zonă nu va scăpa. În California, lipsa de apă potabilă este atât de acută încât, încă de acum doi ani, apa reziduală a marilor oraşe este reciclată şi folosită pentru instalaţiile sanitare şi pentru irigaţii. În primele cinci luni ale anului, în Nevada a plouat anul acesta mai puţin ca în anul 1924, an considerat cel mai secetos din istoria Statelor Unite. Specialiştii spun că marile ferme sunt mai bine protejate ca în timpul Marii Depresii, beneficiind de sisteme foarte moderne de irigaţii, dar lipsa apei din pânza freatică va fi greu de compensat, chiar şi într-o ţară atât de tehnologizată. Recoltele vor fi mult mai mici şi preţul cerealelor va creşte.

Marile lacuri s-au micşorat

În mod normal, Lacul Superior ar trebui să aibă 13,62 cvadrilioane de litri de apă, adică vreo 13.620 miliarde de miliarde de litri. Această uriaşă cantitate de apă ar putea să acopere America de Nord şi de Sud cu un strat de 30 centimetri de apă. Cu toate acestea, începând de ieri, în portul St. Louis din Wisconsin se văd bancurile de nisip de pe fundul lacului. Unde a dispărut toată apa?, se întreabă uluit Ted Shalifor, directorul Rezervaţiei indienilor Chippewa, de pe malul Lacului Superior. Apa este atât de mică încât nu se poate merge nici cu o barcă cu vâsle. Nivelul marilor lacuri a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 81 de ani, de când se fac măsurători. Lacul Superior, considerat cel mai mare lac cu apă dulce din lume, a scăzut, în ultimul deceniu, cu câte 30 de centimetri în fiecare an, iar lacurile Huron şi Michigan sunt în aceeaşi situaţie. Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota spun că temperatura apei lacurilor a crescut cu 4,5 grade faţă de medie, şi acest fenomen întăreşte temerea meteorologilor că anul 2007 va fi cel mai secetos din istoria Statelor Unite. Anul trecut, pe timpul verii au căzut doar 15 centimetri cubi de precipitaţii pe metrul pătrat, faţa de 75 cât era media.

În timpul iernii a nins puţin şi partea de sud a lacului nici măcar nu a mai îngheţat, cum se întâmpla de obicei. Şi alte lacuri americane sunt în pericol. Lacul Mead, de lângă Las Vegas, Lacul Powell, din Utah, şi Lacul Okeechobee, din Florida, au secat pe jumătate.

Europa, pustiită de secetă

Ucraina, Bulgaria şi Grecia sunt ţările cele mai afectate. În vestul continentului începe raţionalizarea apei

Valul de căldură a atins întregul continent european. Ucraina, Bulgaria şi Grecia se confruntă cu temperaturi deosebit de ridicate, iar agricultura din aceste ţări se află în pragul calamităţii.În Ucraina, regiunea Kerson din apropierea Mării Negre a fost puternic afectată de secetă, 60% din suprafeţele cultivate având de suferit. Preţul la alimente a crescut deja, fără a mai aştepta scăderea producţiei agricole, fapt care va influenţa alegerile anticipate din septembrie. Seceta din Ucraina a provocat dezechilibre grave şi pe piaţa internaţională a cerealelor.

La sud de Dunăre, în Bulgaria, săptămâna aceasta, temperaturile vor depăşi valori de 40 de grade, potrivit Departamentului meteorologic al Academiei de Ştiinţe. Vineri, mercurul termometrelor va urca până la 42 de grade la Plovdiv, iar la Sofia va ajunge la 40 de grade, valori cu totul neobişnuite pentru această perioadă.Ministerul bulgar al Agriculturii a anunţat că 33% din suprafeţele cultivate cu grâu şi 35% din culturile de orz se află "în stare proastă", ca urmare a secetei prelungite. Şi în Grecia prognozele meteo anunţă o creştere constantă a temperaturii în următoarele zile, azi fiind prevăzută o temperatură de 38 de grade.

Fântânile Romei, închise mai multe ore

În aceste condiţii, un semnal de alarmă privind economia de apă l-a tras capitala Italiei. În urmă cu câteva zile, celebrele fântâni ale Romei, 13 la număr, care sunt printre cele mai vizitate locuri ale Cetăţii Eterne, au fost închise timp de două ore. Acţiunea, iniţiată de Ministerul italian al Mediului, s-a înscris în campania ONU de luptă împotriva deşertificării.

Rusia va reduce exporturile de cereale

Exporturile de cereale ale Rusiei vor scădea, din cauza secetei, cu 20-40%, de la 13 milioane tone în anul agricol anterior la opt-zece milioane de tone în sezonul 2007-2008, potrivit datelor prezentate ieri de ministrul agriculturii, Alexei Gordeiev. Firma rusă de analiză în domeniul agriculturii SovEcon estimează că Rusia ar putea exporta 10,7 milioane de tone de grâu şi 1,2 milioane tone de orz. "Cererea pentru grâul din Rusia va creşte, în urma reducerii exporturilor Ucrainei, iar cumpărătorii din nordul Africii preferă cerealele ruseşti întrucât achiziţiile din Statele Unite sunt mai costisitoare", a declarat directorul general al SovEcon, Andrei Sizov, citat de Reuters. Gordeiev a mai declarat că se va întâlni în curând cu reprezentanţi ai Ucrainei, stat grav afectat de secetă, pentru a coordona politica de export a celor doi mari producători de cereale din zona Mării Negre. SovEcon estimează pentru acest an o recoltă de cereale de 75-78 milioane de tone.

Seceta a redus producţia din regiuni agricole importante din centrul şi sudul părţii europene a Rusiei, iar Ministerul rus al Agriculturii estimează pagubele din aceste regiuni la 20-50% din recolta preconizată, a spus Gordeiev, adăugând că recolta din zona asiatică va fi normală.