Andris Piebalgs, comisarul european pentru dezvoltare: „Ajutându-i pe africani, ne ajutăm pe noi“

Statele membre trebuie să ajute ţările în curs de dezvoltare din Africa şi din Asia şi pe timp de criză. Comisarul Piebalgs a explicat, pentru „Adevărul“, că europenii investesc astfel în viitorul lor. Bugetul alocat de România pentru ţările sărace este de 100 de milioane de euro. Deocamdată, banii s-au dus spre Republica Moldova. Pe listă e şi Africa.

„Adevărul": De ce ar trebui să fie interesaţi europenii de Africa?

Piebalgs: În ultima vreme, ne-am confruntat cu un val de imigraţie ilegală a africanilor spre Europa. Oamenii şi-au părăsit ţara ca să-şi găsească un loc de muncă, nu să jefuiască bănci. Creşterea economică a Africii ne garantează nouă, europenilor, că nu vom mai avea un astfel de val de imigraţie ilegală spre Europa.  Să nu uităm, Africa are cea mai mare rată de creştere a populaţiei din lume şi trece printr-un proces de transformări. Dacă acest proces va fi unul sănătos, regiunea are toate şansele să devină o nouă Chină în ceea ce priveşte creşterea economică şi cea a oportunităţilor de afaceri. Oamenii din Africa sunt săraci, dar au acelaşi profil de consumator ca noi - vor să aibă televizor, telefon mobil, casă şi maşină. UE va beneficia de pe urma creşterii economice a Africii, aşa cum beneficiază acum de dezvoltarea Chinei şi a Braziliei.

Strategia pentru dezvoltare a UE este şi soluţia pentru combaterea pirateriei din largul coastelor somaleze?

Să mărim flota UE care combate pirateria în Golful Aden, să pedepsim aspru piraţii? Cred că soluţia este să asigurăm un climat de  pace şi securitatea în Somalia, dându-le somalezilor locuri de muncă, să nu mai iasă mii de kilometri în larg, înarmaţi. Cu alte cuvinte, investiţia banilor UE în Africa nu este un act de caritate: ajutându-i pe africani să fie mai prosperi, ne ajutăm pe noi.

Oxfam (Organizaţia mondială împotriva foamei)  i-a criticat pe miniştrii Dezvoltării din UE pentru că nu s-au ţinut de cuvânt să mărească bugetul comunitar pentru dezvoltare.

Cred că sunt critici justificate, am fi putut face mai mult. Să nu uităm însă că UE este cel mai mare donator pentru asistenţa de dezvoltare din lume. SUA, Japonia şi Australia ar trebui să contribuie şi ele cu acelaşi procent cu care contribuie UE.

Cum convingeţi ţările europene să dea bani pentru dezvoltare când ele se confruntă cu o criză economică de proporţii?

Cred că am reuşit. În urmă cu o săptămână, şefii statelor UE şi-au reafirmat angajamentul că, în ciuda crizei, vor aloca banii promişi pentru dezvoltare. Încurajez statele UE să aibă o organizare a bugetului mai sigură. Şi cea mai sigură cale este o lege care să permită guverenelor să ia în calcul contribuţia pentru dezvoltare la realizarea bugetului ţării. Bugetul alocat de România pentru Asistenţa Oficială de Dezvoltare, este 100 de milioane de euro. El va creşte în anii următori.

România are un plande austeritate, care include concedieri şi reducerea salariilor bugetarilor. Care este impactul tăierilor asupra asistenţei pentru dezvoltare?

Există un impact indirect. Dacă îşi pierd locul de muncă, oamenii se supără şi devin mai reticenţi. Argumentul nostru pentru continuarea politicii de dezvoltare şi în vremuri de criză este că vorbim de o investiţie în viitorul nostru şi al copiilor noştri. Este garanţia că vor trăi în siguranţă, că, în cazul în care vor intra în armată, copiii lor nu vor trebui să participe la misiuni de menţinere a păcii prin lume. Tăierile trebuie să fie doar o parte a strategiei de austeritate, cealaltă trebuie să fie creşterea economică. Înţeleg misiunea dificilă a politcienilor, dar n-a spus nimeni că politica e floare la ureche: trebuie să le explici oamenilor de ce tai din salarii, de ce faci concedieri. Sunt convins că populaţia acceptă măsurile dacă există perspectiva îmbunătăţirii situaţiei economice în viitor, dacă vede că sunt măsuri credibile pentru mai mulţi ani.

Sunteţi optimist.

Am trăit mai multe momente de criză. M-am născut în 1957, în Letonia, şi am trăit criza petrolului, vremuri în care nu aveam mâncare şi am trecut prin mai multe crize bancare. Viaţa a revenit întotdeauna la normal, ba chiar s-a îmbunătăţit. Am încredere că lucrurile merg spre bine şi în Bucureşti. În urmă cu câţiva ani, când am fost prima oară aici, era încă un oraş gri. Poate că mai puţin români se duc la cumpărături, la cafenea sau la restaurant, dar Bucureştiul emană, acum, prosperitate şi este plin de culoare. Nu o spun doar ca să-i consolez acum pe români.

Aţi spus că desfăşurarea Campionatului Mondial de Fotbal în Africa de Sud trebuie să atragă atenţia asupra cooperării UE-Africa. Legat strict de fotbal, care e echipa dvs. favorită la CM?

Ţin cu Ghana. M-am bucurat când a câştigat sâmbătă meciul cu Statele Unite şi sper ca echipa Ghanei să fie câştigătoarea Campionatului Mondialului. 

"UE va beneficia de pe urma creşterii economice a Africii, aşa cum beneficiază acum de dezvoltarea Chinei şi a Braziliei."

Asistenţă UE pentru cei săraci

Prin Politica de cooperare pentru dezvoltare UE acordă asistenţa tehnică şi financiară statelor în curs de dezvoltare pentru eradicarea săraciei prin dezvoltarea economică şi socială a beneficiarilor. Statele comunitare au convenit să aloce 0,56% din venitul naţional brut (VNB) pentru Asistenţa oficială de Dezvoltare, în 2010.

Statele membre care au aderat în 2007, inclusiv România, trebuie să dea 0,17% din VNB pentru dezvoltare, anul acesta. Asistenţa oferită de guvernul de la Bucureşti vizează în primul rând Europa de Est (Rep. Moldova), Balcanii de Vest şi Caucazul de Sud. 

Banii alocaţi Republicii Moldova în cadrul programului de asistenţă sunt destinaţi cu precădere proiectelor de infrastructură. Pe „lista de rezervă" a României sunt state din Asia Centrală, Africa şi America Latină. Pe lista priorităţilor asistenţei de dezvoltare româneşti sunt  buna guvernare, consolidarea democraţiei şi dezvoltarea economică.