Forbes: Lungul drum spre fuziune al burselor de la Bucureşti şi Sibiu

Prin listare, Bursa de la Bucureşti mai face un pas spre unirea cu cea de la Sibiu. Valoarea celor două pieţe rămâne însă nodul gordian pe care acţionarii trebuie să-l taie pentru o fuziune de succes. 

Când Forbes România se pregătea să trimită la tipografie numărul 33, Bursa de la Bucureşti făcea pasul pe piaţa de capital ca emitent, deschizând şedinţa de tranzacţionare la puţin peste 30 de lei pe acţiune. Prin această operaţiune acţionarii BVB au netezit drumul spre unificarea celor două pieţe. Şi asta vine la doar patru luni după schimbarea conducerii bursei bucureştene, care a fost primul pas spre încheierea războiului dintre bursa de la Bucureşti şi cea de la Sibiu (Sibex).

Dar fuziunea şi valoarea reală de piaţă a celor două entităţi au fost subiecte mai intens discutate decât listarea în sine, pe holurile bursei. Atât înainte cât şi după deschiderea oficială a primei şedinţe de tranzacţionare pentru emitentul BVB. 

Prin listare se lasă investitorilor sarcina stabilirii valorii reale a celor două burse şi se face încă un pas spre depăşirea problemei de acum patru ani când raportul de conversie a fost principala cauză a eşecului fuziunii. În 2006, prin evaluarea realizată de casa de consultanţă Ernst&Young se stabilea un raport de 13 acţiuni BMFMS la o acţiune BVB. La aproximativ patru ani distanţă, raportul de forţe este de circa şase acţiuni Sibex pentru fiecare acţiune a Bursei de la Bucureşti.

Un raport semnificativ mai avantajos pentru sibieni decât cel din urmă cu trei-patru ani şi, prin consecinţă, un motiv în plus de nemulţumire pentru cei care nu văd cu ochi buni fuziunea. Asta pentru că, la un calcul simplist, un acţionar care deţine un milion de acţiuni la Sibiu ar primi la conversie aproximativ 190.000 de acţiuni BVB. În urmă cu patru ani, acelaşi acţionar ar fi primit doar 80.000 de acţiuni. Un lucru greu de acceptat de adversarii fuziunii, cu atât mai mult cu cât în culise aceştia spun că preţul acţiunilor Sibex este susţinut artificial. Uşor de spus, greu de dovedit!

Tacit sau chiar în mod direct, atât adepţii cât şi adversarii unirii celor două pieţe acceptă că listarea BVB este un pas spre fuziune. Dar transparenţa BVB impusă de admiterea la cotă poate aduce şi o serie de probleme de imagine. „Ce vor spune potenţialii noi emitenţi în cazul apariţiei unui eveniment nedorit în viaţa Bursei de Valori Bucureşti", se întreabă retoric Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi unul dintre adversarii declaraţi ai fuziunii.

Mai mult decât atât, listarea ar putea avea efecte directe în „buzunarele" SSIF-urilor. Scăderea preţului de piaţă al acţiunilor bursei ar diminua capitalurile proprii ale acestora. Şi cum legea stabileşte un minim de capitaluri proprii de 50.000 de euro, rămânerea în piaţă a unora dintre jucători (în special a celor mici) ar depinde de noi aporturi de capital din partea acţionarilor.

În ciuda acestor potenţiale probleme, listarea este primul pas spre o fuziune care nu mai poate fi amânată. Consolidarea celor două burse ar stabili în piaţă standarde comune, ar conduce la crearea unei mase critice şi, mai ales, ar aduce o mai bună utilizare a resurselor. Cel puţin asta crede Stere Farmache, care însă susţine că în ultimele luni nu au avut loc discuţii serioase despre fuziune.

Cu toate astea, prezenţa preşedintelui Sibex, Teodor Ancuţa, la ceremonia de deschidere a şedinţei din 8 iunie (fapt imposibil în urmă cu doar câteva luni) anunţă încheierea „războiului de patru ani" şi lasă loc liber pentru o strategie comună a celor două burse. Din 2006, competiţia între BVB şi Sibex s-a desfăşurat atât în public, dar mai ales în culise. Cele două părţi nu au pierdut nicio ocazie de a se submina reciproc.

Este deja notorie plângerea prin care oficialii Depozitarului Central (DC) cereau Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare retragerea autorizaţiei Depozitarului Sibex, pe motiv că sibienii le-au „încălcat drepturile de proprietate intelectuală". La fel de cunoscut este şi răspunsul dat de Sibex la plângerea DC (ajunsă ulterior până la Tribunalul din Sibiu), în care acuza Bucureştiul de monopolizare a pieţei.

Mai puţin cunoscute, dar mult mai acide au fost însă atacurile „sub centură" făcute prin vocile unor persoane apropiate fiecărei tabere. Neoficial, nu o dată susţinătorii Sibex au acuzat bursa de scurgeri de informaţii confidenţiale despre conturile şi tranzacţiile unor mari jucători. Iar ca răspuns, cei din tabăra BVB şuşoteau că în cazul unor variaţii zilnice de până la 40%, Casa de Compensaţie de la Sibiu ar avea mari probleme la închiderea poziţiilor.

Citiţi mai multe despre eforturile financiare şi erodarea capitalului de imagine ale celor două burse în numărul 33 al revistei Forbes România.