O vară fierbinte pentru acţiunile SIF
0
Recalibrarea planurilor financiare ar putea ridica probleme celor cinci societăţi de investiţii. Află din numărul 10 al revistei Forbes România, ce apare astăzi, ce aşteaptă investitorii care urmăresc evoluţia acţiunilor SIF pentru a reveni la cumpărare.
Cine ar fi pariat, la începutul lui 2009, că în intervalul martie-iulie, indicele BET-FI, ce monitorizează evoluţia titlurilor SIF, va creşte cu peste 100%? Cătălin Moisescu (51 de ani), de peste şapte ani investitor în acţiuni SIF, nu a crezut. Motivul?
„Sunt dezamăgit de ceea ce se întâmplă. Ce este mai rău nu s-a terminat încă“, oftează Moisescu. Şi ţinând cont că rulajele nu au reeditat performanţele anilor trecuţi, el nu a fost singurul care s-a îndoit de forţa acestei reveniri.
NEÎNCREDERE ŞI AMBIGUITATE
Societăţile de investiţii financiare au fost printre cei mai „iubiţi“ emitenţi de către investitorii instituţionali şi de retail cu un profil ridicat de risc, mai ales datorită free-float-ului (n.r.: acţiuni liber-transferabile în piaţă) ridicat (între 55% şi 75%).
O bună carte de vizită pentru investitorii care căutau adrenalina unor câştiguri mari pe termen scurt. Şi Cătălin Moisescu a căutat, la început, SIF Moldova (SIF2) şi SIF Oltenia (SIF5). A început cu aproximativ 100.000 de euro, iar cinci ani mai târziu a ajuns la o deţinere maximă în acţiuni SIF de 350.000 – 400.000 de euro.
Dar un 2008 cu o prăbuşire năucitoare de 84% l-a determinat, în urmă cu un an, să vândă. Mai are acţiuni în valoare de 60.000-70.000 de euro, din care SIF-urilor le-a repartizat numai o treime. Moisescu a devenit sceptic. „Ambiguitatea şi lipsa de încredere alimentează ceea ce se întâmplă acum“, consideră investitorul.
Ce ar putea să-i schimbe atitudinea, acum, când ultimele evenimente îi dau dreptate? O nouă rundă de dezbateri pe tema ridicării sau chiar a eliminării pragului de deţinere din capitalul social al societăţilor de investiţii a făcut câteva valuri în piaţa de capital chiar la începutul acestei veri.
Un grup de parlamentari a iniţiat, în iunie, un proiect de lege prin care să elimine pragul de deţinere de 1% din capitalul social al SIF-urilor. În paralel, pragul de 1% a fost contestat la Curtea Constituţională şi de o parte din acţionari. Verdictul a dat un neaşteptat câştig de cauză celor care au susţinut constant limitarea deţinerilor.
E drept, bătălia finală va avea loc în toamnă, când comisiile parlamentare vor dezbate proiectul de lege. Dar aşteptarea nu mai este, acum, una la fel de optimistă. În momentul de faţă, acţiunile SIF se tranzacţionează la discounturi semnificative, în medie de peste 60%, faţă de valoarea activului net. Peste jumătate din valoarea activelor este reprezentată de deţinerile bancare (BCR, BRD, Banca Transilvania şi Eximbank). Exitul pe care patru dintre cele cinci SIF-uri l-au făcut în acest an din acţionariatul Bancpost pune aceste societăţi în faţa situaţiei inedite de a deţine resurse importante în cash.
SCURTă RADIOGRAFIE
În conturile SIF Banat-Crişana, SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Oltenia au intrat, la începutul lunii iunie, câte 12,75 milioane de euro. Tot în acest an, SIF Oltenia a bifat şi cele 18 milioane de euro de la Ford pentru pachetul deţinut la Automobile Craiova.
Totuşi, în următorii doi-trei ani, se prefigurează o tensiune extrem de mare pe resursele financiare ale celor cinci societăţi. Perspectivele crizei financiare le vor obliga să participe la majorări de capital social iniţiate până la sfârşitul anului de bănci. Conform testelor de stres realizate de BNR, băncile comerciale vor trebui să asigure, până la 1 septembrie, un nivel al ratei de solvabilitate de peste 10% faţă de 8% cât este în acest moment. În aceste condiţii, numai o potenţială majorare de capital la BCR ar „stoarce“ din lichidităţile SIF-urilor. Astfel, menţinerea participaţiilor deţinute în bănci ar putea deturna companiile de la acordarea de dividende.
În plus, aceeaşi rată a solvabilităţii ar putea echivala cu primirea de dividende mai mici (sau chiar deloc!) din partea băncilor, o lovitură greu de parat dacă ţinem cont de faptul că, în ultimii ani, peste 80% din dividendele acordate de SIF-uri au provenit din cele adunate de acestea de la marile bănci deţinute. Iar dependenţa de profitabilitatea deţinerilor bancare spune multe despre performanţa managerială actuală din cadrul societăţilor de investiţii!
„Piaţa românească de capital este o brambureală. Avem nevoie de oameni care au ceva de spus“, conchide, cu mâhnire în glas, Cătălin Moisescu. Se gândeşte să cumpere din nou acţiuni SIF, dar mai aşteaptă ca pe termen scurt să scadă preţurile. Între timp, stă cu ochii pe bursele străine şi se gândeşte la consilierii străini care ar putea schimba în bine viitorul societăţilor de investiţii financiare.
Mai puteţi citi în numărul 10 al revistei Forbes România
Curentul integrării. La trei luni de la preluarea conducerii Enel România, Claudio Zito se află în plin proces de integrare a operaţiunilor pe care grupul le are pe plan local. Strategia sa depinde însă de restructurări şi de investiţii masive.
Subrpime chinezesc. China jonglează cu politica monetară pentru a relansa economia. Rămâne de văzut dacă banca centrală chineză va reuşi să evite o posibilă criză a creditelor ipotecare.
Iniţiativă cu meşteşug. Localnicii din câteva sate transilvănene sunt şcoliţi şi ajutaţi financiar să pună pe picioare câteva mici afaceri. Caroline Fernolend ţine cu greu socoteala proiectelor pe care le are în prezent în Transilvania.
Afaceri cu o cameră bine ascunsă. Cât te costă să afli dacă partenerul tău de afaceri este onest?
Se încarcă comentariile...
