Cum supravieţuieşte unul dintre cei mai mari producători de vin din România

Vincon Vrancea este cel mai mare producător de vin din punct de vedere al volumului, chiar dacă în ultimii patru ani compania nu a avut profit. Cu toate acestea, preşedintele Vincom crede în această companie şi nu are de gând să o vândă, din contră va face noi investiţii.

Înfiinţată în 1949, Vincon Vrancea a fost privatizată în 1999, iar o dată cu această schimbare Luchi Georgescu a devenit preşedintele companiei. „În momentul în care am cumpărat compania am investit 7 milioane de euro, dar de atunci şi până în prezent s-au mai investit 40 de milioane de euro în plantaţii de viţă de vie, echipamente performante pentru vinificaţie şi achiziţie de terenuri", a declarat Luchi Georgescu, preşedintele Vincon Vrancea.

În prezent, compania deţine 1.580 de hectare de viţă de vie în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu şi Huşi, 11 crame, printre care renumitele crame Paradis şi Beciul Domnesc, trei platforme industriale pentru condiţionarea şi îmbutelierea vinului, a vinarsului şi băuturilor spirtoase şi a oţetului, dar şi trei depozite de produse finite.

Cu toate că din punct de vedere financiar Vincom Vrancea nu se află acolo unde şi-ar dori preşedintele companie, Luchi Georgescu spune că nu ar vinde afacerea."Am primit oferte. În 2008 un fond de investiţii american a vrut să cumpere compania cu 60 de milioane de euro. Dar nu pot să vând. Eu doar cumpăr", a mai spus Georgescu.  Şefa Vincom spune că are planuri mari pentru producătorul de vin, dar din păcate nu are suficienţi bani. Însă va face câteva investiţii în perioada 2013-2014. Va aloca 3 milioane de euro pentru construirea unui centru de vinificaţie la Huşi. Tot în următorii ani, Vincom va mai accesa şi fonduri europene cum a mai făcut-o şi în trecut.

Căderea pieţei a adus pierderi

În condiţiile în care consumul a scăzut şi piaţa s-a prăbuşit, „piaţa reglementată de vin îmbuteliat a scăzut în România în 2011, la circa 350 de milioane de euro, (vin imbuteliat şi vin vrac) faţă de perioada 2008-2009, când era estimată la aproximativ 450-500 de milioane de euro", a explicat Luchi Georgescu. Ea a mai spus că vinurile de soi din segmentele premium şi super premium reprezintă 52% în volum şi 80% din valoarea totală a pieţei de vin îmbuteliat. Scăderea pieţei vinului îmbuteliat, ca urmare a contextului economic nefavorabil, a determinat o creştere a segmentului vrac, mai accesibil ca preţ.

„În prezent se constată o creştere semnificativă a preţului vinului îmbuteliat, aceasta datorându-se în principal schimbării condiţiilor climaterice la nivel european în ultima perioadă, fapt ce a dus la dublarea costului materiei prime, strugurii, în ultimele trei campanii de recoltare. În acest an, în România, producţia de struguri este mai mică cu peste 40 % faţă de potenţialul viticol al ţării", a completat Georgescu.

Piaţa vinului tinde către o maturizare în următorii 4-5 ani, datorită creşterii interesului consumatorilor pentru vinul de calitate, a calităţii mai bune a vinurilor româneşti şi a fragmentării pieţei care a crescut şi concurenţa pe piaţă, a mai arătat preşedintele Vincom.

România este pe locul 10 în lume în funcţie de consumul de vin, după Franţa, Italia, Statele Unite, Germania, Spania, China, Marea Britanie, Argentina, Rusia şi este urmată de Portugalia şi Australia. Datele statistice arată că românii consumă anual 24 litri de vin/cap de locuitor, la jumătate faţă de ţările dezvoltate unde consumul se ridică la 50 litri/locuitor/an.

Profilul consumatorului român este segmentat în funcţie de tipul de vin consumat, fiind clasificat în categoria consumatorului de vin de masă la PET şi a celui de origine controlată. Acesta din urmă are ca nucleu de consumatori bărbaţii din mediul urban cu venituri medii şi peste medie.

În timp ce tendinţa europeană este de creştere a consumului de vin roşu, sec, în România, consumatorii preferă vinul alb care deţine aproximativ 67% din totalul pieţei. În ceea ce priveşte tipul de vin consumat, sunt preferate vinurile demidulci şi demiseci care deţin 85% din piaţa de vin. Explicaţia stă în faptul că vinul demisec este mai accesibil, din punct de vedere al gustului, unei categorii mai largi de consumatori, în timp ce vinul sec este consumat mai degrabă de către cunoscători, iar cel demidulce şi dulce este preferat şi de către femei.

Se estimează, pentru perioada următoare, creşterea vinurilor demiseci, pe segmentul mediu, şi a celor seci pe segmentul super premium. O altă tendinţă este şi creşterea consumului de vin roze.