Incertitudini şi temeri pe toate segmentele pieţei financiare

Zilele ce urmează vor sta sub semnul volatilităţii ridicate, în aşteptarea clarificării "problemei americane" Reacţie în lanţ cu punct de plecare în economia americană. Efectele

Zilele ce urmează vor sta sub semnul volatilităţii ridicate, în aşteptarea clarificării "problemei americane"

Reacţie în lanţ cu punct de plecare în economia americană. Efectele cutremurului financiar s-au reflectat imediat pe pieţele europene şi asiatice, fără să ocolească România. Însă instituţiile financiare şi companiile din ţara noastră nu au o legătură directă cu problema americană. Totuşi, care sunt motivele acestor căderi şi cât mai pot continua?

Moneda naţională a pierdut, în ultima şedinţă de tranzacţionare de săptămâna trecută, aproape un procent. Piaţa de capital de la Bucureşti a înregistrat o scădere de peste 1%, deprecieri mai accentuate (peste 3%) fiind resimţite în segmentul societăţilor de investiţii financiare. Iar dobânzile interbancare au urcat şi ele cu acelaşi pas.

În acelaşi timp, pieţele financiare internaţionale au înregistrat un declin ca urmare a crizei generate de creditele ipotecare "subprime" din Statele Unite, care a "evaporat" lichiditatea din aproape toate pieţele. Cu alte cuvinte, nimeni nu mai vrea să crediteze pe nimeni, pentru că nu ştie ce active deţine şi cât din acestea sunt cu grad ridicat de risc.

Leul a pierdut 2,5% într-o lună şi jumătate

Incertitudinea legată de tipul activelor pe care le deţin instituţiile financiare alimentează neîncrederea tuturor investitorilor. Mihai Nichişoiu, analist pieţe externe în cadrul Vanguard, precizează faptul că mişcările recente reprezintă un manifest de panică în pieţele globale de acţiuni. Dar cum se propagă sentimentul de neîncredere până pe cele mai mici pieţe, aşa cum este şi cea românească. Mecanismul ţine de costul surselor de finanţare.
În acest moment, economia românească se confruntă cu un necesar de finanţare semnificativ. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată faptul că numai 36% din deficitul de cont curent este finanţat prin investiţii străine directe. Restul de 64% trebuie obţinut din alte resurse. Adică, exact acele fonduri care, treptat , se scumpesc. Iar acest fapt este un motiv suficient pentru investitorii străini să îşi retragă banii din orice economie care înregistrează un astfel de dezechilibru.

Spre exemplu, în Ungaria, unde deficitul bugetar are mari şanse să depăşească 6,4% din produsul intern brut, piaţa de capital a înregistrat o cădere de 1,86% (indicele BUX), iar moneda locală s-a depreciat cu aproape 0,9%.
Pe piaţa românească, cursul afişat de banca centrală, la sfârşitul săptămânii trecute, de 3,1890 lei/euro, descrie o depreciere comparativ cu euro de 0,6% faţă de ziua precedentă. Mai mult, faţă de începutul lunii iulie, moment în care a fost atins minimul acestui an, moneda naţională s-a depreciat cu peste două procente.
Presiuni asupra cursului de schimb din partea populaţiei

Analiştii internaţionali explică faptul că, la nevoia de finanţare a contului curent se adaugă şi nevoia populaţiei. "Ţinând cont de procentul creditelor în valută ale persoanelor fizice, este de aşteptat o presiune suplimentară asupra pieţelor din Europa Centrală şi de Est", precizează analiştii Danske Bank (cea mai mare instituţie de credit din Danemarca). În România, creditele în valută ale populaţiei reprezentau, la finele primului semestru, 43% din soldul total al împrumuturilor.

Următoarele zile sunt critice pentru clarificarea direcţiei în care va evolua piaţa financiară la nivel global. Astfel, analiştii se aşteaptă la o volatilitate ridicată, inclusiv pe piaţa românească. Bineînţeles, şi această criză poate deveni profitabilă pentru investitori.

În ultima sesiune bursieră de la BVB, s-a conturat reorientarea investitorilor de pe SIF-uri către acţiunile emitenţilor bancari sau din sectoarele petrolier şi imobiliar. Astfel, acţiuni precum BRD sau SNP au reuşit, vineri, performanţa de a încheia pe plus, plasându-se printre cei cinci emitenţi care nu s-au încadrat în trendul pieţei. "Deocamdată este posibil ca rezultatele financiare să fie mai semnificative faţă de mişcările de pe pieţele externe. Evoluţia din şedinţele următoare va confirma sau nu dacă situaţia de vineri a fost una conjuncturală sau a fost susţinută de recentele raportări financiare", spune Adrian Lupşan, analist în cadrul Intercapital Invest.

Pe de altă parte, scăderea de pe SIF-uri ar putea fi explicată şi de corecţia care a afectat acţiunile Erste Bank listate la Viena (peste 2%). Amintim că societăţile de investiţii financiare deţin participaţii importante la Banca Comercială Română, unde austriecii sunt acţionar majoritar.

Totuşi, pentru zilele viitoare, nu poate fi conturată o strategie câştigătoare. Analiştii prevăd o piaţă "nervoasă", în care pariurile pe un anumit trend sunt foarte riscante.