BNR analizează reducerea rezervelor minime obligatorii

Analiştii financiari susţin că, în perioada imediat următoare, este puţin probabil să asistăm la o scădere a acestor rate impuse de banca centrală. În ciuda reducerii diferenţei dintre

Analiştii financiari susţin că, în perioada imediat următoare, este puţin probabil să asistăm la o scădere a acestor rate impuse de banca centrală.

În ciuda reducerii diferenţei dintre dobânzile la credite şi cele la depozite, ca urmare a rezervelor minime obligatorii, Banca Naţională recunoaşte că această măsură nu mai este eficientă. Mai mult, guvernatorul BNR spune că banca centrală are datoria de a reduce ratele rezervelor minime obligatorii.

Diferenţa între dobânzile plătite de bănci la resursele atrase şi ratele aplicate creditelor este încă înaltă, deşi mult mai scăzută decât în urmă cu câţiva ani. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), recunoaşte că marjele de dobândă sunt ridicate şi ca urmare a nivelului rezervelor minime obligatorii.

În momentul de faţă, banca centrală impune o rată de 20% pentru pasivele atrase în lei şi de 40% pentru cele în valută. Adică, aceşti bani sunt depuşi în depozitele băncii centrale şi nu pot fi folosiţi în activitatea de creditare.

Bancherii comerciali au subliniat din urmă cu câţiva ani faptul că impunerea unei rate înalte a rezervelor minime obligatorii distorsionează concurenţa din piaţa bancară şi, într-un final, măsurile nu mai sunt eficiente. Asta pentru că, spre exemplu, pe segmentul companiilor, unele bănci au transferat portofoliul de credite către instituţiile-mamă.

Reducerea rezervelor încă nu este oportună

Sistemul bancar românesc are o concentraţie moderată, comparativ cu alte state, inclusiv din Uniunea Europeană. "În România, concentraţia bancară se află undeva la mijloc, nici foarte scăzută, dar nici foarte înaltă, ceea ce însemană o concurenţă sănătoasă", a mai spus Isărescu, citat de Mediafax. În aceste condiţii, guvernatorul BNR subliniază faptul că banca centrală are obligaţia să reducă, în perioada următoare, nivelul rezervelor minime obligatorii.

"Am intrat în clubul Uniunii Europene şi nu avem încotro. Instrumentul rezervelor minime obligatorii devine din ce în ce mai ineficient, mai ales că băncile europene pot să facă direct afeceri în România, fără să fie prezente aici", a explicat Isărescu. Totuşi, reducerea rezervelor minime obligatorii ar putea să nu fie o decizie prea rapidă. Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, subliniază faptul că ratele, mai ales cele la valută, sunt ineficiente.

"Totuşi, ţinând cont de condiţiile actuale, nu cred că BNR se gândeşte la reducerea nivelului, pentru că decizia se va reflecta imediat în creditare", adaugă Dumitru. În lunile iulie şi august, soldul finanţărilor în valută pe segmentul persoanelor fizice s-a majorat de aproape două ori mai repede decât cel în lei. Mai mult, cele două luni au marcat un ritm-record de creştere a împrumuturilor ca urmare a majorării gradului maxim de îndatorare în funcţie de venitul net al populaţiei.

La rândul său, Dragoş Cabat, vicepreşedintele CFA România, explică faptul că rezervele minime obligatorii pot fi o asigurare pentru Banca Naţională că instituţiile de credit au un "tampon de lichiditate" din care îşi pot acoperi eventualele pierderi, în condiţiile actuale de risc ale pieţei din ţara noastră. "Într-adevăr, nivelul rezervelor minime obligatorii distorsionează concurenţa din piaţa bancară. Dar reducerea ratelor, în acest moment, ar genera şi mai multe distorsiuni", adaugă Cabat.

Luna septembrie a marcat revenirea ratei anuale a inflaţiei peste 6%. Mai mult, şansele ca ritmul de creştere al preţurilor de consum să se situeze, la finalul anului, sub pragul maxim ţintit de BNR (5%) sunt foarte reduse. În aceste condiţii, o eventuală relaxare a rezervelor minime obligatorii, cu implicaţii directe asupra creditării, se va reflecta şi în inflaţie.

Însă peste 60 de instituţii de credit din UE au notificat că vor să deruleze activităţi directe în România. Iar aceste bănci pot credita atât populaţia, cât mai ales companiile aplicând regulile ţării din care provin.

Intermedierea financiară, pănă la 50% din PIB

Intermedierea financiară va creşte în următoarea perioadă în medie cu trei puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB) şi va ajunge la 50% din PIB în orizontul anilor 2012-2014. "Nu e un scenariu optimist. Un scenariu optimist, dar riscant, şi s-ar putea ajunge acolo văzând agresivitatea băncilor, este că vom depăşi 50% din PIB până în 2012", consideră Mugur Isărescu.

Guvernatorul adaugă că banca centrală estimează pentru sfârşitul acestui an un nivel al intermedierii financiare (credite acordate fimelor şi populaţiei - n.r.) de 34%, faţă de 27,1% la finele anului 2006. "Personal, văd o creştere a creditului, anul viitor şi în 2009, în jur de 30% pe an", a spus Isărescu.

Totodată, guvernatorul BNR anticipează o saturaţie a creditului de consum, care îşi va încetini creşterea, iar atenţia băncilor se va orienta pe termen scurt pe acoperirea segmentului ipotecar. "Mari speranţe îmi fac însă pe creditarea corporate. De aici va veni şi substanţa creşterii economice în următoarea perioadă", a afirmat Isărescu.

Ţinând cont de condiţiile actuale, nu cred că Banca Naţională se gândeşte la reducerea nivelului, pentru că decizia se va reflecta imediat în creditare
Ionuţ Dumitru
analist-şef Raiffeisen Bank

Rezervele minime obligatorii sunt o asigurare pentru BNR că instituţiile de credit au un "tampon de lichiditate" din care îşi pot acoperi eventualele pierderi
Dragoş Cabat
vicepreşedinte CFA România