În Predeal, tranzacţiile sunt istorie
0
Preţurile mari cerute de proprietari blochează total piaţa imobiliară din oraşul aflat la cea mai mare altitudine din România.A găsi un notar care să fi semnat un contract pentru vânzarea sau cumpărarea unui imobil în Predeal a devenit anul acesta sinonim cu a descoperi acul în carul cu fân.
Oferta nu este una bogată în Predeal, comparativ cu alte zone montane. Nici persoane interesate de achiziţii nu sunt în număr exagerat de mare. Cei mai mulţi au venit aici, au cumpărat terenuri cu ceva timp în urmă, iar ulterior au construit câte o casă de vacanţă, utilizată doar în interes propriu.
În anii precedenţi, au mai fost dezvoltate diverse pensiuni, iar mai recent a luat naştere o nouă modă: apartamentele de vacanţă. Aşadar, activitatea imobiliară este una sporadică. Dovadă numărul agenţiilor imobiliare locale: trei. Dintre care una nu a avut deloc activitate anul acesta.
La acestea mai poate fi adăugată agenţia prahoveană Mervani, care mai promovează o parte dintre imobile. O speranţă pentru piaţa de aici o reprezintă Olimpiada de Tineret din 2013, dar cei cuprinşi de entuziasm în urma anunţării acestui eveniment sunt mai rari decât investiţiile autohtone în autostrăzi.
Agenţia imobiliară Donc Tour se mândreşte doar cu două-trei întrebări primite anul acesta. Nici vorbă de tranzacţii. Doina Tăutu, manager Donc Tour, are o pensiune şi lucrează acum şi la compania de asigurări Ardaf.
Proiecte mici
Activităţii imobiliare i-a cam trecut vremea. Proiectele rezidenţiale din Predeal au fost în general unele de mici dimensiuni. „Nu se poate spune că acestea au reprezentat nişte succese. Dezvoltatorii au fost foarte scumpi şi au rămas cu foarte multe case sau apartamente nevândute. Ce s-a vândut, s-a vândut foarte greu”, spune Tăutu.
În ultimul timp, accentul este pus pe hoteluri şi pensiuni. Dezvoltatorii sunt persoane fizice, în special bucureşteni, dar şi localnici. Nu există proiecte compacte de mari dimensiuni, iar cererea este una accidentală în Predeal.Se solicită doar o dată la câteva luni câte o proprietate, cu valoare mai mică de 100.000 de euro. Pe apartamentele vechi proprietarii cer preţuri foarte mari şi nu vând decât dacă au un noroc fantastic.
Cel mai scump oraş din munţi
Acum, potrivit agenţiilor locale, pot fi cumpărate apartamente noi în patru proiecte rezidenţiale. Predealul este cel mai scump oraş montan din regiunea Valea Prahovei-Braşov.
Preţul mediu pentru un apartament nou este de 95.900 de euro, potrivit estimărilor Mervani. Apartamentele cu trei camere sunt cele care predomină în ofertele existente. Suprafaţa medie pentru acest tip de imobil este de 63 de metri pătraţi. Apartamentele au preţuri pe metru pătrat cu peste 400 de euro mai mari decât cele din Breaza sau Câmpina.
Faţă de cele din Sinaia, costurile sunt mai mari cu 130 de euro pe metru pătrat. Cele mai scumpe apartamente din Predeal se află în proiectul Tyrolia House, unde costurile pe metru pătrat depăşesc 2.000 de euro. Apartamentele în vile sunt mult mai ieftine, având valori aproximative de 1.200 de euro pe metru pătrat.
Casele şi vilele din Predeal dispun de suprafeţe mari. În medie, au opt camere şi sunt amplasate pe terenuri de circa 1.000 de metri pătraţi. Costul mediu al acestor imobile este de 1.450 de euro pe metru pătrat. Preţul mediu al suprafeţelor de teren este de 205 euro pe metru pătrat.
Stabilirea preţului, misiune imposibilă
„Nu se vinde absolut nimic în Predeal. Este o piaţă foarte slabă. Este şi greu să faci estimări legate de scăderea preţurilor, având în vedere cuantumul tranzacţiilor”, spune Ilie Pop, agent Mondhouse. Clienţii potenţiali aşteaptă în continuare ieftiniri. Nu iau acum decizia de cumpărare. „Piaţa nu va reporni decât după o stabilizare a preţurilor“, adaugă Ilie.
Leonard Ursache, dezvoltator al proiectului Green Forest Rezidenz, este una dintre persoanele care mai visează la o piaţă imobiliară în Predeal. El a demarat proiectul vara trecută. S-a gândit la un imobil cu apartamente de vacanţă. Până în noiembrie, finalizase deja două nivele.
„A trebuit să continuăm lucrările primăvara. Pe fondul crizei, chiar dacă aveam o linie de creditare la o bancă, aceasta ne-a fost blocată. Acum am reuşit să reîncepem lucrările, iar până în vara viitoare ne propunem să finalizăm tot proiectul“, spune, optimist, Ursache. Investitorul merge pe ideea că, până când va finaliza aceste lucrări, piaţa va reintra pe un făgaş normal.
Reduceri de 35%
Pentru a putea vinde, a redus drastic preţurile. Asta a dus la semnarea rapidă a şase contracte pentru apartamentele din complex. „Am beneficiat, în ultima parte a dezvoltării acestui proiect, şi de costuri de execuţie mai mici, iar pentru a putea finaliza lucrările am decis să operăm reduceri de preţ de aproximativ 35%“, spune Ursache. Clădirea urmează să aibă 20 de apartamente de vacanţă.
Tipuri de locuinţe: vile, case de vacanţă, apartamente de una până la patru camere, vechi şi noi.
Centre comerciale: magazine de cartier
Transport: taxiuri care funcţioneazã nonstop, autocare şi microbuze tip maxi-taxi care au program fix, trenurile CFR, transport pe cablu: Telescaunul Clăbucet şi Teleschiul Clăbucet.
Unităţi de învăţământ: Liceul „Mihail Săulescu“, trei grădiniţe.
Clinici şi spitale: Sanatoriul de Nevroze Predeal.
Parcuri: spaţii verzi.
Grad de poluare: agenţii poluatori nu depăşesc normele în vigoare.
Povestea cartierului tău
Predealul este oraşul românesc situat la cea mai mare altitudine. Este căutat pentru sporturile de iarnă. Pe masivul Clăbucetul Taurului sunt dezvoltate pârtii pentru schi alpin cu grade de dificultate diferite: dificilă, medie, uşoară şi pentru începători, dar şi o pârtie pentru schi fond, cu o lungime de 2.500 de metri.
Din staţiune pleacă trasee montane spre Bucegi, Munţii Baiului, Masivele Postăvarul şi Piatra Mare.
Până în 1874, intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a oraşului Comarnic), care cuprindea tot ţinutul de pe valea superioară a Prahovei. Până în anul 1833, comuna Podul Neagului şi-a avut reşedinţa în localitatea omonimă, iar din 1833 la Buşteni.
La 31 mai 1874 a fost semnată la Bucureşti convenţia dintre România şi Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploieşti-Braşov, cu joncţiunea la punctul Predeal.
Aşezarea Predeal s-a format ca urmare a construcţiei şi începerii exploatării a acestei linii de cale ferată. În Predeal a fost montat, de altfel, primul stâlp de electrificare pentru calea ferată din România.
Pe 7 mai 1885 Predealul, Azuga, Buşteniul şi Poiana Ţapului s-au desprins de comuna Podul Neagului-Comarnic şi
au format o singură comună, sub numele de Predeal.
În anul 1908, Buşteniul şi Poiana Ţapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins şi Azuga. De atunci, Predealul a devenit comună autonomă.
Se încarcă comentariile...
