Sechelariu joacă alba-neagra cu Letea

Omul de afaceri băcăuan s-a răzgândit de cel puţin trei ori în privinţa vânzării fabricii de hârtie pe care o patronează, ultimul anunţ oficial al fostului primar fiind că Letea nu mai este de vânzare

De ce este tentantă o fabrică de hârtie de ziar situată la 1,5 kilometri de centrul Bacăului? Este singura de acest fel din sud-estul Europei, infrastructura este asigurată şi are în proprietate aproape 40 de hectare de teren.

Dumitru Sechelariu a cumpărat Letea cu peste 8 milioane de dolari în 2003, iar acum, tot el o evaluează la câteva sute de milioane de euro. În ultimii ani, fabrica a fost de mai multe ori în pragul falimentului, iar Sechelariu a fost tentat să o vândă. Astăzi nu mai este de vânzare. Mâine, nu se ştie.

Imperiul financiar al omului de afaceri Dumitru Sechelariu a început să se clatine din momentul în care băcăuanii nu l-au mai votat pentru funcţia de primar. La lansarea candidaturii fratelui său Sergiu Sechelariu pentru primăria Bacăului, Dumitru Sechelariu a recunoscut că nu dispune de bani lichizi. Averea lui, afirma el, „constă doar în proprietăţi“.

În 2004, Dumitru Sechelariu controla regia de transport locală, reţeaua de centre comerciale Selena, al cărei proprietar în acte era mama sa, echipa de fotbal FCM Bacău şi Fabrica Letea.

În februarie 2005, Sechelariu a dorit să cedeze o parte din acţiunile Letea SA şi a demarat tratative cu potenţiali cumpărători, dorind însă să păstreze 51% din capital sau pe cel de control de 35%. Nu s-a ajuns la nicio înţelegere cu presupuşii cointeresaţi şi Letea nu s-a mai vândut.

A doua încercare a avut loc anul trecut, când Sechelariu s-a aflat în negocieri, potrivit presei locale care a citat surse din anturajul lui Sechelariu, cu Adriean Videanu, primarul Bucureştiului.

Sechelariu a negat orice legătură dintre el şi Videanu, iar Letea a rămas şi de această dată nevândută. Problemele financiare ale lui Dumitru Sechelariu se accentuau însă din ce în ce mai mult, şi, astfel, fabrica Letea a devenit din nou de vânzare. 

De data aceasta au apărut în peisaj dezvoltatorii imobiliari, total dezinteresaţi de fabrică, pentru că preţul terenului care făcea parte din activele Letea era estimat undeva la 150 de euro/mp.

Dezvoltatorii imobiliari, cu ochii pe terenul de la Letea

Pe parcursul anului trecut s-au remarcat trei potenţiali cumpărători. „Firmele care vin aici vor fabrica şi terenul. Suntem în discuţii cu o firma rusească, interesată exclusiv de fabrică. Adică de maşini şi de 20 de hectare de teren din cele 45 pe care le are Letea. Apoi, s-a mai interesat şi un grup de firme din Israel.

Dacă vor oferi un preţ corect, voi vinde“, declara atunci Sechelariu. Se pare că nimeni nu a oferit un preţ corect, pentru că Letea nu a ajuns nici la ruşi, nici la israelieni. Marius Locic, preşedintele grupului de firme „Locic”, a stat şi el câteva zile la Bacău purtând negocieri cu patronatul Letea, însă nici el nu a reuşit să-l convingă pe Sechelariu să vândă.

„Letea are nevoie de investiţii mari, iar eu nu sunt ajutat. S-a format o coaliţie politico-bancară împotriva lui Sechelariu şi nicio bancă nu îmi acordă credite”, a declarat pentru „Adevărul” omul de afaceri băcăuan.

Sechelariu este un bărbat pe cât de impulsiv, pe atât de franc în declaraţii. Întrebat dacă a scos a treia oară fabrica Letea la mezat, fostul edil-şef al Bacăului s-a înfuriat: „Letea nu-i o capră să fie scoasă la mezat. Dacă vine cineva şi îmi face o ofertă serioasă, discutăm. Nu vreau să vând neapărat fabrica. Însă am teren liber pe vreo 30 de hectare, iar aceste active le pot vinde”,  a declarat omul de afaceri. 

Fabrica Letea a fost înfiinţată în 1881, la dorinţa lui Ion C. Brătianu, pe atunci primul-ministru al României. În 1948 a fost naţionalizată, iar în 1970 - modernizată, prin achiziţionarea celebrei maşini nr. 11 care produce hârtie de ziar şi în prezent. De atunci până în anii 1993-1994, Letea a transformat lemnul de răşinoase în hârtie.

Pădurile s-au rărit, lemnul a devenit din ce în ce mai scump şi Letea a trebuit să fie retehnologizată pentru a produce hârtie din maculatură. În momentul de faţă, întreaga capacitate de producţie a fabricii este asigurată din hârtie reciclată.

Letea, în cifre

Anul trecut, fabrica a avut o cifră de afaceri de aproape 50 milioane de euro, producând aproximativ 45.000 tone de hârtie de ziar. În 2006, Letea a înregistrat un record, producând 77.000 de tone de hârtie de ziar şi având o cifră de afaceri care depăşea 600.000 de euro.

 „Am fost supuşi presiunilor externe, pentru că România este singura ţară dintr-un grup de 16 din această parte a Europei care are o fabrică de hârtie de ziar. Suntem ca un ghimpe pentru cei din jurul nostru, pentru că marii producători din Polonia, Cehia sau Germania îşi doreau România ca piaţă de desfacere”, a explicat  directorul general al companiei Letea, Manea Avramescu. În prezent, aproape toate publicaţiile autohtone se aprovizionează cel puţin parţial cu hârtie de la Letea.

„Prelucrăm peste 290 de tone de maculatură pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de tiruri care intră zilnic pe poarta fabricii Letea”, spune Avramescu. În 2003, Dumitru Sechelariu a cumpărat Letea cu 8,124 milioane de dolari, iar de atunci până astăzi s-au mai investit alte 6 milioane în  retehnologizare şi protecţia mediului.

Avramescu spune că, în 2006, Letea a realizat cea mai mare producţie de hârtie din întreaga sa istorie de peste 120 de ani, 77.000 de tone. Anul trecut a mers mai prost, din cauza presiunilor externe şi a majorării preţului la energie electrică şi gaze.

Maşina care produce hârtie de ziar, a costat în momentul achiziţiei, în 1976, 121 milioane de dolari. Ea este evaluată acum, după cantitatea de hârtie produsă, la 400 de euro/tonă.

Letea SA, singurul producător de hârtie de acest tip din România, are o capacitate de producţie anuală de circa 80.000 de tone. În anul 2006, fabrica a vândut numai pe piaţa internă circa 46.000 de tone de hârtie. În România s-au consumat, anul trecut, aproape 70.000 de tone de hârtie de ziar.