Goana după lux revigorează industria românească de sticlărie

Înmulţirea vilelor moderne şi cererea de piese decorative au impulsionat atât importurile, cât şi producţia autohtonă După o lungă perioadă neagră, în care fabricile de sticlă

Înmulţirea vilelor moderne şi cererea de piese decorative au impulsionat atât importurile, cât şi producţia autohtonă

După o lungă perioadă neagră, în care fabricile de sticlă sau de produse ceramice se zbăteau în pragul falimentului, se pare că trendul s-a inversat şi pieţele încep să absoarbă din ce în ce mai bine oferta acestora. Principalii factori de revigorare ţin de creşterea cererii articolelor decorative şi construcţia vilelor de lux.

În altă ordine de idei, pe pieţele externe, în aproape toate ţările din lume, sticlăria decorativă românească este, în mod tradiţional, apreciată chiar mai bine decât cea chinezească, spre exemplu. De aceea, "peste 80% din producţia noastră autohtonă, la această categorie de articole, pleacă la export", ne-a declarat, ieri, Maria Dănciulescu, directorul executiv al organizaţiei patronale din industria sticlei şi ceramicii fine - STICEF. "Încă nu se poate vorbi de o creştere a industriei, multe fabrici - mai ales dintre cele mari - au mers pe pierdere în ultimii ani, dar tendinţa este deja vizibilă spre revigorare", a spus Maria Dănciulescu.

Străinii cumpără mai mult decât românii

De asemenea, interesant este că "în timp ce străinii veniţi în ţara noastră cumpără masiv sticlărie decorativă autohtonă, românii cu posibilităţi financiare mari preferă să facă shopping în străinătate". Liderul patronal a mai observat că "2006 a fost primul an în care importurile au depăşit exporturile de sticlărie şi ceramică".

În ceea ce priveşte geamurile obţinute prin tehnologiile clasice, cererea la acest segment a scăzut cel mai mult în ultimii ani, fiind înlocuite cu cele de tip "float". În schimb, sticlăria termoformată, obţinută prin presarea la cald a cioburilor de diferite culori, are o căutare din ce în ce mai bună. Şi la categoria "butelii" (sticle şi borcane) se înregistrează o revigorare a cererii, datorită faptului că tendinţa pe plan internaţional este de înlocuire a PET-urilor cu ambalaje din sticlă, mai ales în cazul laptelui, alcoolului şi sucurilor naturale.

Preţul energiei încurcă afacerile sticlarilor

Potrivit datelor centralizate la patronatul STICEF, în cele 400-500 de fabrici româneşti cu acest profil lucrează aproximativ 22.500 de angajaţi, iar cifra anuală de afaceri per total se ridică, în sectorul de sticlă-ceramică, la un miliard de lei.

Primul între factorii care influenţează în sens negativ evoluţia acestui sector este creşterea continuă a preţului energiei, în special al gazelor naturale. "La unele fabrici, ponderea energiei în totalul costurilor oscilează între 30% şi 50%, astfel că scumpirea utilităţilor - în special la gaze şi curent electric - afectează direct competitivitatea acestora.

În timp ce costurile cresc, noi nu putem să scumpim proporţional produsele finite, pentru că riscăm excluderea de pe piaţă, mai ales la export. Or, se ştie că preţul gazului, în România, se numără printre cele mai mari din lume", explică liderul STICEF. Pe de altă parte, pentru că în industria sticlei majoritatea sunt exportatori, operatorii din acest sector sunt afectaţi de aprecierea leului. Pierderile înregistrate numai din această cauză sunt de ordinul miliardelor de lei.

Astăzi se deschide CER-GLASS 2007

În perioada 23-27 mai, la complexul expoziţional Romexpo din Capitală se va desfăşura târgul internaţional Construct Expo Ambient, în cadrul căruia va fi deschisă şi o expoziţie de produse din ceramică, sticlărie şi porţelan - CER-GLASS. La ediţia din acest an sunt aşteptate peste 60 de firme expozante din patru ţări (Cehia, Italia, Pakistan, România), care vor ocupa o suprafaţă de 1.800 de metri pătraţi, în cadrul pavilionului 2. La Construct Expo Ambient vor veni peste 700 de firme din 17 ţări, ocupând o suprafaţă de 46.000 mp.

Puncte tari

- Creşterile din construcţii
- Cererea mare a articolelor de lux
- Tendinţa de revenire la ambalajele din sticlă
- Calificarea înaltă a personalului
- Potenţialul ridicat de absorbţie a pieţei

Puncte slabe

- Costurile mari ale utilităţilor
- Deprecierea valutelor
- Criza forţei de muncă
- Creşterea necontrolată a importurilor
- Profituri scăzute