Statul funcţionează tot mai mult pe datorie
0Datoria publică a României a atins, la sfârşitul anului trecut, aproape 38% din PIB, peste nivelul prognozat de autorităţi, de 36%. Împrumuturile statului se apropie vertiginos de nivelul maxim de acceptabilitate - estimat pentru o ţară emergentă ca România - de 40% din PIB.
Datoria publică a României a ajuns, la 31 decembrie 2010, la 37,9% din PIB, chiar dacă Guvernul prognoza un prag de 36%. Pentru sfârşitul acestui an, estimările oficiale indică 39,5% din PIB, ceea ce înseamnă că nivelul de îndatorare a statului mai poate avansa în 2011 cu doar 1,6%.
Mai citeşti:
Asta în condiţiile în care, anul trecut, datoria publică a crescut cu aproape 8% faţă de 2009.
Economiştii au atras atenţia, în mai multe rânduri, că nivelul maxim de sustenabilitate în cazul României este de 40% din PIB. Chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, atenţiona în noiembrie 2010 că există ţări din America Latină care au intrat în incapacitate de plată cu o datorie publică de 20% din PIB. „Există în literatura de specialitate lucrări care spun că o fi 60% plafon european privind ponderea datoriei publice în PIB, dar în cazul multor ţări, şi România se situează în această categorie, la o datorie de 40% din PIB pieţele devin mult mai nervoase", atrăgea atenţia şeful BNR.
Potrivit economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, era firesc ca datoria aproape să se dubleze în ultimii trei ani, având în vedere nevoia de finanţare a unor deficite bugetare din ce în ce mai mari. Problema este că aceste deficite au fost generate de creşterea facturii sociale. „Partea pozitivă este că lucrurile s-au mai corectat în cadrul acordului cu FMI, iar trendul nesănătos de creştere a datoriei publice s-a temperat", crede Dumitru.
Unde se duc banii?
Anul trecut, statul a împrumutat peste zece miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar. Cea mai mare parte a datoriei a fost contractată de administraţia centrală (94% din total), în timp ce autorităţile locale au împrumutat cu 1,4% mai puţin decât în 2009, respectiv 6% din total. Totodată, ponderea împrumuturilor în euro a crescut cu 1,4%, în timp ce ponderea creditelor în lei a scăzut cu 1,3%. Astfel, raportul dintre datoria contractată în moneda naţională şi cea în moneda unică europeană este tot mai echilibrat (46,2% faţă de 42,5%). Preferinţa statului pentru împrumuturile în euro este tot mai evidentă, în condiţiile în care, la sfârşitul lui 2008, raportul indica o pondere de 60% pentru creditele în lei şi de 29% pentru cele în moneda unică.
Necunoscute în 2010
Cheia pentru ţinerea în frâu a datoriei publice, în acest an, este, în opinia lui Ionuţ Dumitru, reducerea deficitului bugetar. Finanţarea şi refinanţarea acestuia depinde în mod crucial de strategia de împrumuturi a Finanţelor.
„Cred că momentul critic a fost depăşit. Acum există câteva aspecte pozitive, iar situaţia este mult mai confortabilă din perspectiva costului împrumuturilor decât era în 2009 şi 2010", spune economistul. Cu toate acestea, Dumitru atenţionează că, în ciuda unor date economice mai bune, deciziile fiscal-bugetare, dar şi o eventuală criză politică pot agrava situaţia.
Se încarcă comentariile...
