Samsarii au ajuns să facă legea pe piaţa alimentelor

Agricultorii spun că proprietarii de depozite le impun când, cui şi la ce preţ să-şi vândă recoltele. Înţelegerile dintre depozitarii din agricultură şi cumpărătorii mari îi costă atât pe fermieri, cât şi pe consumatori.

Agricultura românească pare a fi un lanţ nesfârşit de verigi slabe. Pe lângă faptul că în România nu există suficiente spaţii de depozitare a recoltelor, fermierii se feresc deseori să apeleze la cele existente.

Citiţi şi: Banca Mondială: Preţurile alimentelor cresc la niveluri periculoase

„Atunci când ajungi la depozitar, atitudinea lui este una arogantă. Practic, ei preiau controlul recoltei, decid preţul şi impun condiţii agricultorului - când şi cui să vândă", a declarat Ioan Zamfir, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România  (LAPAR), ieri, la Forumul Naţional de Agricultură. Aceste două motive au făcut ca, şi anul trecut, peste 70% din agricultori să-şi vândă recoltele direct din tarla.

85% din recoltă, vândută la poartă

Iulian Gheorghe, directorul general al Ameropa Grains (companie care furnizează seminţe şi fertilizatori agriculorilor), spune că 70% din producţie s-a vândut la momentul recoltării (între 10 iulie şi 10 august). Potrivit lui Zamfir, procentul este în realitate mai apropiat de 85%. Concret, această practică afectează atât fermierii, care nu pot aştepta momentul oportun pentru a negocia preţul la care vând, dar şi consumatorii.

Orice cost adăugat pe parcusul drumului de la siloz la piaţă sau hipermarketuri se reflectă în preţul final al produsului.
România are o capacitate de depozitare în sectorul agricol de 30 de milioane de tone, însă depozitele sunt învechite, multe dintre ele chiar necorespunzătoare, a declarat la începutul acestei luni Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Faptul că în România nu există suficiente spaţii pentru depozitarea recoltelor este un lucru ştiut. Planul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de a dezvolta pieţele de gros autohtone s-a împotmolit primăvara trecută, când proiectul Piaţa de Gros Bucureşti a fost executată silit. Statul a împrumutat 17,75 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru acest proiect.

„Autorităţile au abandonat agricultura"

Decizia producătorilor de a vinde imediat cum recoltează este cauzată de mai mulţi factori, spun agricultorii. Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă aceştia este accesul greu la finanţare.

„Furnizorii de inputuri (seminţe, fertilizatori şi produse chimice folosite în agricultură - n.r.) sunt singurii care, de-a lungul anilor, ne-au creditat producţia", a spus Zamfir.

30 de milioane de tone este capacitatea României de depozitare a cerealelor.