UPDATE România riscă amenzi de la UE în cazul Sidex

Contractul prin care ArcelorMittal Galaţi va lua energie de la Hidroelectrica sub preţul pieţei ridică suspiciuni privind existenţa unui ajutor de stat, a declarat, pentru "Adevărul", Bogdan Chirţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Tranzacţia dintre Hidroelectrica şi Mittal ar fi trebuit aprobată de Bruxelles. Statul român riscă amenzi pentru încălcarea Tratatului de Aderare la UE.

Tranzacţia încheiată între Crăciun şi Revelion pe bursa de energie OPCOM, prin care Hidroelectrica, societate de stat, va livra combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi 1,75 TWh de energie la un preţ cu 25% mai mic decât media pieţei, ridică o nouă problemă. 

Citiţi şi Şeful ArcelorMittal Galaţi: „Industria îşi revine greu".

Autorităţile statului, prin vocea ministrului Economiei, Ion Ariton, au precizat, pentru „Adevărul", că ideea care a stat la baza acestei tranzacţii a fost faptul că Arcelor este al doilea mare consumator de energie din România (după Alro Slatina), unul dintre cei mai mari angajatori (peste 9.500 de salariaţi), dar şi un important pilon al industriei, sectorul care trage pe plus economia ţării.

Consiliul Concurenţei nu a fost anunţat

Numai că energia hidro fusese contractată deja pentru anul viitor, astfel că Hidroelectrica a trebuit să cumpere energie din piaţă, de la termocentrale, mai scumpă, renunţând astfel la o parte din profit. Tot acest ajutor acordat pentru susţinerea producţiei şi a locurilor de muncă de la Mittal ar putea costa scump statul român.

„Această tranzacţie ridică suspiciuni privind existenţa unui ajutor de stat. Guvernul ar fi trebuit să notifice acest lucru la Bruxelles, iar tranzacţia să fie aprobată de Comisia Europeană înainte să fie finalizată", ne-a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Potrivit acestuia, doar Directoratul General pentru Competiţie din cadrul Comisiei Europene poate da un verdict în acest caz, însă numai după o analiză a situaţiei, iar Consiliul Concurenţei asigură dialogul între Guvern şi Comisie. „Nu am primit niciun fel de notificare în acest caz pe care să o trimitem la Bruxelles şi nu am fost anunţaţi în niciun fel despre această tranzacţie", a punctat Chiriţoiu.

„Singurele contracte pe care le analizăm sunt cele bilateriale încheiate de Hidroelectrica anii trecuţi. Această analiză face parte din procedura privind înfiinţarea celor două companii energetice naţionale", a continuat el. Şeful Concurenţei a arătat că afacerea poate însemna ajutor din partea statului atât pentru combinatul siderurgic, care a achiziţionat energia ieftină, cât şi pentru termocentrale, dacă se dovedeşte că acestea au fost ajutate să-şi vândă producţia de energie din cauza lipsei cererii de pe piaţă.

Cu ce se alege Hidroelectrica?

Chiar dacă autorităţile susţin că tranzacţia garantează profitul Hidroelectrica, acest lucru este valabil la modul consolidat, dacă sunt luate în calcul toate contractele producătorului. Însă strict legat de această afacere, Hidroelectrica a ieşit evident în pierdere, pentru că a cumpărat energie mai scumpă pe care a livrat-o mai ieftin către Arcelor.

Potrivit informaţiilor obţinute de „Adevărul", Hidroelectrica ar fi luat 1,5 TWh de la centrala Paroşeni cu 144 de lei pe MWh, iar restul de la Electrocentrale Deva, mai scump. Astfel, la o medie de cel puţin 150 de lei pe MWh la care ar fi cumpărat Hidroelectrica această energie, vândută ulterior la 130 de lei, rezultă că producătorul a pierdut peste opt milioane de euro. Cifrele nu au fost confirmate oficial, pentru că, deşi oficialii Hidroelectrica au promis o conferinţă de presă pentru ziua de 4 ianuarie, aceasta a fost anulată.

UPDATE marţi, 4 ianuarie, ora 21.00

* În această seară, fostul director general al Hidroelectrica, Mihai David, a declarat la The Money Channel că un alt producător de unde Hidroelectrica a cumpărat energie pentru acest coş este Petrom, care va pune în funcţiune, anul viitor, centrala de la Brazi. Hidroelectrica va achiziţiona 0,5-0,6 TWh de la Petrom anul viitor. Însă, potrivit Petrom, centrala va produce energie în scop comercial abia în a doua parte a anului.

* David a mai spus că preţul la care a cumpărat energia de la Petrom este mai mic de 130 de lei pe MWh.

* De asemenea, fostul oficial al companiei a precizat că preţul la care Hidroelectrica a achiziţionat energia de la Paroşeni pentru 2011 a fost de 230 de lei pe MWh, la fel ca în 2010.

Rolul unei companii: să facă profit maxim

„Nu am făcut un profit maximal din această afacere, e drept, dar problema energiei nu este doar o problemă economică, ci şi una socială", ne-a declarat săptămâna trecută Tudor Şerban, preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica.

„Acest gen de comportament şi de declaraţii ridică suspiciuni privind existenţa unui ajutor de stat. Rolul pe piaţă al unei companii este să-şi maximizeze profitul, nu să renunţe la o parte din câştig pentru ca o altă companie să-şi păstreze locurile de muncă", a comentat Chiriţoiu.

Astfel, dacă se va dovedi că a fost ajutor de stat, România riscă să se aleagă cu o procedură de infringement pentru încălcarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, pentru că s-a angajat să nu mai acorde ajutoare de stat pentru siderurgie. Acest lucru înseamnă, în faza finală, amenzi usturătoare. De asemenea, ArcelorMittal riscă să fie obligat să returneze acest ajutor şi, mai mult, poate fi dat în judecată de competitorii de pe piaţă.

În România există deja un precedent de acest tip: în 2008, Ford a trebuit să returneze statului român 27 de milioane de euro. Aceasta după ce Comisia Europeană a deschis o investigaţie legată de vânzarea Automobile Craiova şi a descoperit că statul român acordase un ajutor de stat ilegal grupului auto american.

Ministerul Economiei, în portofoliul căruia sunt incluşi producătorii de energie, susţine că totul este legal în cazul afacerii Hidroelectrica-Mittal, pentru că tranzacţia a fost efectuată pe bursă. Chiar şi aşa, în ziua perfectării contractului, 29 decembrie 2010, pe bursa de energie OPCOM existau alte două oferte pentru achiziţia unei cantităţi similare de energie la un preţ mai mare, 159 de lei pe MWh (incluzând tariful de introducere a energiei în reţea), respectiv 133 de lei pe MWh. Dacă Hidroelectrica ar fi răspuns celei mai bune oferte dintre cele existente pe piaţă, ar fi câştigat cu aproape zece milioane de euro în plus la câştigul consolidat faţă de contractul cu Mittal.

„România trebuie să-şi crească credibilitatea în faţa Comisiei şi beneficiază de flexibilitate din partea acesteia atunci când este nevoie", explică reprezentanţii Consiliului Concurenţei. Ei au arătat că autorităţile trebuie să-şi pună încă de la început problema armonizării unei măsuri cu legislaţia privind acordarea ajutoarelor de stat. „Din păcate, prea des problemele de ajutor de stat sunt luate în consideraţie doar în ultimul moment, când structura politicii sau a programului a fost deja stabilită şi miniştrii au trasat deja cursul politicii respective", susţin reprezentanţii Concurenţei.

"Rolul unei companii este să-şi maximizeze profitul, nu să susţină locurile de muncă ale altei companii."
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Ajutorul de stat în siderurgie, strict interzis

Mai mult, sectorul siderurgic este o ramură aparte, unde ajutoarele de stat sunt strict interzise în statele membre ale Uniunii Europene.

La privatizarea celor şase combinate siderurgice din România, printre care şi cele două cumpărate de Mittal (Sidex Galaţi şi Siderurgica Hunedoara), au fost şterse o serie de datorii ale acestor companii către stat în valoare de circa 1,4 miliarde de euro, din care aproximativ un miliard de euro doar la Sidex. În 2004, în mod excepţional pentru România, ca stat candidat, acest ajutor de stat pentru restructurare a fost acceptat după lungi negocieri.

Mittal tocmai a scăpat de monitorizare

În aceste condiţii, cele şase companii au trebuit să demonstreze, pe o perioadă de până în 2008 inclusiv, că acest ajutor de stat a fost utilizat pentru viabilizarea lor pe termen lung, la nivelul de performanţă din UE. 

Prin Tratatul de Aderare, România şi-a asumat două obligaţii, care au făcut obiectul unor clauze de salvgardare: să nu mai acorde ajutor de stat sectorului siderurgic şi să închidă anumite capacităţi din cadrul uzinelor existente. Comisia Europeană a apreciat că România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate şi a scos de sub monitorizare în septembrie 2010 cele două combinate ale Mittal din România.

Productivitatea va creşte în 2011

Însă, înainte de a se încheia monitorizarea, Comisia a solicitat informaţii suplimentare privind viabilitatea pe termen lung a patru combinate, inclusiv cele de la Galaţi şi Hunedoara. Aceste date se refereau la productivitate, unde Comisia Europeană considera că, deşi performanţele se înscriu în cifrele asumate, nivelul este încă sub cel european.

Numărul angajaţilor din sectorul siderurgic a scăzut de la 160.000 în 1993, la mai puţin de 40.000 în prezent. La ArcelorMittal Galaţi lucrează 9.500 de angajaţi, cu 4.000 mai puţin decât la sfârşitul anului 2008. Compania a dat asigurări că, în 2011, când va fi pus în funcţiune un nou furnal, nivelul productivităţii va creşte la 400 de tone pe angajat, cu mult peste nivelul din 2008.

Producţia de oţel a României, asigurată în cea mai mare parte la Galaţi, a crescut anul trecut de la 250.000 de tone pe lună în ianuarie la 350.000 de tone în noiembrie, cu un vârf de 370.000 de tone în iulie. Producţia din noiembrie este cu 17% mai mare decât în aceeaşi lună din 2009 şi cu 57% peste cea din noiembrie 2008.

Costuri mai mari în România

Sidex a închis în noiembrie un furnal şi a trimis angajaţii în şomaj tehnic prin rotaţie. La mijlocul lunii decembrie, combinatul anunţa că va redeschide furnalul în ianuarie, cu două săptămâni mai devreme decât fusese stabilit, iar o nouă astfel de instalaţie va fi finalizată în vara 2011, când uzina va funcţiona la capacitate maximă.

Problema celor de la Galaţi sunt însă costurile mari de producţie. Primăvara trecută, într-un interviu pentru „Adevărul", Thierry Le Gall, CEO al companiei, spunea că a început un program amplu pentru atingerea nivelului de competitivitate al combinatelor din Vest. „Astăzi este mai ieftin să produci oţel în vestul Europei şi să-l vinzi în Turcia, decât să-l produci în România pentru aceeaşi piaţă", preciza el. Două treimi din producţia combinatului ia drumul Turciei.

Importanţa energiei pentru Mittal

Alimentarea cu energie reprezintă circa 15-20% din costurile unui combinat siderurgic. Electricitatea achiziţionată de ArcelorMittal de la Hidroelectrica va fi livrată pe parcursul acestui an şi va acoperi tot consumul unităţilor deţinute de producătorul de oţel în România, adică Galaţi, Iaşi, Roman şi Hunedoara.