Publicarea contractelor comerciale din energie riscă să distorsioneze piaţa

Energy Holding: aşteaptă decizia acţionarului majoritar - Societe Bancaire Privee (SBP) - cu privire la solicitarea autorităţilor de publicare a contractelor de achiziţie a energiei electrice

Energy Holding: aşteaptă decizia acţionarului majoritar - Societe Bancaire Privee (SBP) - cu privire la solicitarea autorităţilor de publicare a contractelor de achiziţie a energiei electrice derulate de companie.
Consiliul de Administraţie al SBP urmează să analizeze, în cel mai scurt timp, această cerere luând în considerare, cu precădere, faptul că SBP este o societate listată la Bursa de Valori din Zurich. Orice acţiune de importanţă majoră, aşa cum este şi publicarea contractelor comerciale ale Energy Holding trebuie supusă aprobării tuturor acţionarilor băncii, astfel încât evoluţia cotaţiilor bursiere ale SBP să nu fie influenţată.
Asigurăm, pe această cale, autorităţile statului că Energy Holding va respecta legislaţia în vigoare şi regulile pieţei de energie electrică şi va da dovadă de transparenţă în toate situaţiile.

Grivco: "Dacă nu ne dăm acordul să fie publicate contractele de achiziţii, o să fim trecuţi la răi. Publicarea contractelor pe site nu se poate face decât cu acordul celor doi semnatari. În toate contractele, există o clauză de confidenţialitate, iar cine nu le respectă plăteşte. Bineînţeles că vom accepta publicarea, nu avem nimic de ascuns", spune Cristian Alexandru Dumitru, manager.

Lukoil: Constantin Tampiza, director general al companiei Lukoil România, nu a vrut să comenteze declaraţiile preşedintelui Băsescu referitor la controlul Petrom asupra rezervelor româneşti de ţiţei. Totuşi, a admis că, dacă ar putea, ar vrea să extragă ţiţei în România: "Sigur că aş vrea, m-ar costa mai ieftin şi din punct de vedere logistic şi tot. Dar investitorul străin (OMV - n.r.) e proprietar, nu mai pot eu acum să...Mai ales că petrolul românesc are o calitate superioară, nu e petrol greu, cu sulf. Dar rafinăria noastră e specializată pe rafinarea petrolului Ural".

ANRGN: Am solicitat un punct de vedere preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), întrucât exista o contradicţie vizavi de comunicatele instituţiei, care atribuia scumpirea gazelor companiei Petrom, şi declaraţiile preşedintelui Băsescu, care absolvea de orice vină Petrom, afirmând că scumpirea gazelor la 11 noiembrie a fost determinată de un calendar asumat în tratatul de aderare.
"În sectorul acesta, problema este confuză şi va fi mult timp de acum încolo, din cauză că s-au petrecut multe lucruri din 2004 încoace, chiar din 2003: capitolul 14 Energie, privatizările… Să nu credeţi că o să clarific poziţia premierului, preşedintelui sau a ministrului economiei. Activitatea noastră ţine de reglementări. Fixarea preţurilor pentru consumatorul captiv este o activitate suplimentară până la liberalizarea preţurilor, care depinde de aliniere. Atunci autoritatea nu va avea nici cea mai mică treabă", a declarat Ştefan Cosmeanu, preşedinte ANRGN.

Coordonator program USAID pentru România, Jean Constantinescu, fost preşedinte ANRE: "Nu sunt foarte la curent cu privatizările în alte ţări. Dar logic vorbind, întrucât privatizarea este o vânzare de la stat, din proprietatea publică, după ce se finalizează ea trebuie să devină publică. Trebuie să ştie şi partea privată că acest aranjament devine public. Nu văd de ce nu ar fi aşa, pentru că nu vinde un privat, vinde statul, care reprezintă populaţia, adică pe mine, unul din cele 22 milioane de proprietari. Contractele de privatizare ar trebui făcute neapărat publice, ca să se poată controla dacă sunt respectate obligaţiile, de ambele părţi", spune Constantinescu. Totuşi, admite că anunţul privind publicarea acestor contracte de privatizare acum se foloseşte din motive politice: "Unii stau la colţ, dar ar trebui să ne simţim toţi responsabili că nu ne-am ridicat de la bun început, când au avut loc privatizările". În ceea ce priveşte publicarea contractelor de furnizare între producătorii de energie, de stat, şi intermediari, fostul preşedinte ANRE admite că lucrurile sunt ceva "mai complicate". "Aici este ceva mai complicat, pentru că într-adevăr aici vorbim de nişte preţuri de piaţă, nu de vânzare publică. Chiar dacă unul dintre semnatari este de stat, preţul de piaţă are caracter de confidenţialitate, pentru că dacă se divulgă cineva poate să poate să piardă", a declarat Constantinescu. În opinia sa, dacă se constată că în relaţiile dintre cele două părţi nu au fost îndeplinite anumite prevederi legale exprese, privind nediscriminarea sau regimul proprietăţii publice, de exemplu, atunci există motive serioase ca semnatarii unui contract să fie obligaţi să facă publici termenii unui contract. "Dacă nu există abateri - şi avem nişte legi destul de tolerante la şmecherii - trebuie ca ambele părţi să fie de acord cu publicarea unui contract", mai spune Constantinescu. În plus, adaugă expertul, este necesară respectarea unui principiu: ca toţi actorii din piaţă să facă acelaşi lucru.
Fostul preşedinte ANRE a afirmat că există două teorii în ceea ce priveşte transparenţa pe o anumită piaţă. Una potrivit căreia fără o confidenţialitate totală, piaţa nu poate funcţiona. O alta conform căreia este nevoie de un minimum de transparenţă, nu la nivelul contractelor individuale, ci a unei instituţii neutre, serioase (gen OPCOM, autorităţi de reglementare), care să publice zilnic o medie a preţurilor. "Este necesar un pas mai departe la noi, să existe preţuri mediate pe zile, pe zone ale ţării, fără a da nume de companii. Este foarte necesară pieţei această minimă transparenţă. Aceste informaţii ar fi extreme de utile, incluisv pentru investitori", a declarat Constantinescu. Pe de altă parte, oficialul admite că, spre deosebire de Germania, de exemplu, unde confidenţialitatea serveşte unei clause mai nobile, concurenţa, la noi "confidenţialitatea se foloseşte în proporţie de 99% pentru a masca hoţiile". De aceea, este convins că preţurile la care se vinde, respectiv cumpără energia nu vor fi publicate. "Se ştie clar că sunt câteva centrale ieftine şi, chiar dacă se va publica doar cine şi cui vinde, se va vedea că sunt doar câţiva abonaţi, că anumite companii s-au abonat la aceste centrale ieftine", a conchis Constantinescu.

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: Nicolae Opriş, preşedinte ANRE, ne-a declarat că publicarea unor contracte între două părţi nu este o practică europeană. "În regulile pieţei europene nu există aşa ceva. Dacă cineva vrea să le facă publice, este dreptul lui şi suportă consecinţele", a afirmat Opriş. Potrivit acestuia, există practica de a da publicităţii datele de producţie, ca valori medii. "Forma în care se fac publice aceste informaţii este dată de anumite reguli şi chiar se face revizia acestor reguli în cadrul UE - ce date să fie făcute publice, cum, dar la nivel de ţară, de regiune, în nici un caz de companie", a adăugat Opriş. Potrivit acestuia, informaţiile de interes pentru piaţă sunt cele date de OPCOM, operatorul bursei de energie, de pe Piaţa pentru Ziua Următoare: cantităţi şi preţuri medii tranzacţionate, fără a spune cine şi cui a vândut.
Preşedintele ANRE susţine că publicarea unor contracte între producătorii de energie şi furnizori nu are relevanţă asupra pieţei atât timp cât vând pentru consumatorii casnici, deci la preţ reglementat: "Cu cât s-a vândut în piaţă are relevanţă nu pentru consumatorii captivi, ci pentru eligibili, care vor să se orienteze de unde să cumpere". Mai mult, un producător nu îşi poate face publice costurile, întrucât negocierile cu privaţii ar avea de suferit. Potrivit lui Opriş, contractele au clauze de confidenţialitate şi pot fi făcute publice doar cu acordul părţilor, care decid sau nu dacă îşi asumă acest risc.

Consiliul Concurenţei: Instituţia ar putea extinde actualele investigaţii privind Petrom, în cazul în care probe solide o vor impune, a declarat preşedintele Consiliului, Mihai Berinde, în emisiunea Closing Bell, la The Money Channel. Preşedintele Consiliului a evitat să estimeze durata pe care se vor întinde cercetările în legătură cu Petrom.
În ceea ce priveşte privatizările, Consiliul Concurenţei a afirmat, într-un comunicat, că nu are atribuţii referitoare la oportunitatea, legalitatea şi modalitatea concretă de realizare a proceselor de trecere în proprietate privată a companiilor, inclusiv în cazul Petrom, afirmă reprezentanţii autorităţii de reglementare. "Competenţa decizională a Consiliului Concurenţei nu se extinde şi asupra analizei legalităţii actului juridic prin care se realizează operaţiunea de concentrare economică, deci nici asupra contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni", se precizează în comunicat. Reprezentanţii Autorităţii au arătat că instituţia trebuie să se asigure că operaţiunile de concentrare economică nu au ca efect restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei. Autoritatea aminteşte că grupul austriac OMV a notificat, la 23 august 2004, concentrarea economică privind preluarea controlului asupra Petrom. Întrucât OMV deţinea 25,1% din capitalul The Rompetrol Group, din Olanda, prezent pe piaţa românească a petrolului, Consiliul Concurenţei a cerut OMV, pentru evitarea restrângerii concurenţei, să renunţe la participaţia deţinută de Rompetrol. OMV s-a obligat să înstrăineze acţiunile pe care le avea la Rompetrol, iar Consiliul Concurenţei a avizat privatizarea Petrom la 1 noiembrie 2004.

Gabriel Zbârcea, avocat la casa de avocatură ţucă, Zbârcea&Asociaţii, crede că dezbaterea pe tema publicării contractelor din domeniul energetic se bazează pe anumiţi termeni folosiţi intr-un mod nepotrivit, care nu fac altceva decât să creeze confuzie. Contractele nu sunt secrete ci confidenţiale, ceea ce schimbă lucrurile din perspectiva desecretizării invocate în presă atâta timp, spune Zbârcea. "Ceea ce trebuie spus este faptul că se face confuzie între caracterul secret şi confidenţialitatea unor contracte. Pe scurt, problema poate fi explicată aşa: dacă contractele din domeniul energiei au clauze de confidenţialitate, acestea trebuie să supravieţuiscă, să rămână în picioare indiferent de pârghiile legislative prin care se încearcă să se atace acest aspect. Deci este evident faptul că caracterul confidenţialităţii trebuie respectat. În cazul în care este vorba despre un contract dintre două entităţi economice din domeniul privat, supus clauzei de confidenţialitate, dacă una dintre părţi alege să îşi dea publicităţii contractul, cealaltă parte poate apela la Justiţie pentru a cere daune. Argumentului că punem în pericol siguranţă naţională din energie dacă nu dăm publicităţii contractele dintre două entităţi economice private nu poate fi invocat, nici chiar în domeniii de interes public.

Gabriel Biriş, avocat la casa de avocatură Biriş Goran, spune că relaţia contractuală privat-privat trebuie să fie lege între cele două părţi. "Cu excepţia cazului în care legea o cere expres, contractele între entităţile private nu sunt de domeniul public. În schimb, în cazul domeniului energetic, pentru publicarea contractelor poate fi invocată legea transparenţei achiziţiilor publice dar şi legea formării veniturilor bugetare", arată Biriş.