Neimpozitarea profitului reinvestit, dureri de cap la bugetul de stat

Mai multe investiţii, mai mulţi salariaţi, mai multe impoziteOamenii de afaceri susţin că scutirea de impozit pe profitul reinvestit duce la o expansiune a activităţii întreprinzătorilor.

Mai multe investiţii, mai mulţi salariaţi, mai multe impozite
Oamenii de afaceri susţin că scutirea de impozit pe profitul reinvestit duce la o expansiune a activităţii întreprinzătorilor. Mariana Puica, director economic în cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, recunoaşte că este posibil ca în primă fază, cea în care întreprinzătorul îşi dezvoltă afacerea, să se colecteze mai puţine resurse la buget. "Dacă vorbim însă de contribuţii sociale, aici va fi un plus, pentru că se vor crea mai multe locuri de muncă şi statul va avea de câştigat", explică reprezentanta micilor întreprinzători. Măsura ar reprezenta un balon de oxigen suplimentar pentru întreprinzători, mai ales în primii ani după aderare, când au nevoie de investiţii importante pentru a face faţă concurenţei europene. Scutirea de impozit pe profitul reinvestit e o măsură susţinută de mult de mediul de afaceri, dar respinsă în permanenţă de Ministerul de Finanţe. "M-a surprins votul din Senat, pentru că Ministerul de Finanţe a refuzat permanent să discute acest aspect, nu s-a aprobat niciodată în discuţiile din comisiile de dialog social", explică Mariana Puica.
Procese şi mult mai puţini bani la buget
Gabriel Biriş, expert în fiscalitate, avocat la Biriş Goran, spune că această facilitate a mai funcţionat acum câţiva ani, şi n-a avut ca efect decât procese şi probleme, singurul rezultat cert fiind scăderea veniturilor bugetare. Biriş consideră că această prevedere va modela comportamentul întreprinzătorului, astfel încât să investească în mijloace fixe, ceea ce poate fi bine sau nu, în plus apare o distorsiune între cei care sunt deja în piaţă şi noii veniţi, care nu au apucat încă să intre pe profit. O altă problemă este amortizarea de două ori a mijloacelor fixe achiziţionate din sumele rezultate în plus. "Ungurii au avut o asemenea facilitate, dar limitată la un anumit procent din profit, iar mijloacele fixe achiziţionate nu se mai amortizau", explică Gabriel Biriş. O problemă suplimentară se pune din perspectiva Consiliului Concurenţei, care trebuie să supravegheze intensitatea ajutorului de stat. Funcţionarea anterioară a acestei facilităţi, acum câţiva ani, n-a produs decât procese şi încurcături, pentru că ulterior autorităţile au încercat să limiteze prin diverse norme aplicarea facilităţii, pentru a mai limita gravele consecinţe bugetare.