Menţinem sau nu cota unică?

adevarul

Publicat: 15.12.2008 21:21

Ultima actualizare: 08.08.2022 17:26

Finanţiştii cer Guvernului să nu renunţe la această taxă, sindicatele vor să o „spargă“. Reprezentanţii muncitorilor spun că taxa de 16% încurajează câştigurile speculative, economiştii se tem că renunţarea la ea ar duce la o destabilizare a sistemului fiscal.

Înainte de alegeri, două tabere păreau imposibil de conciliat în privinţa cotei unice de impozitare: sindicatele şi partidele de stânga cereau renunţarea la această formulă de impozitare, patronatele şi politicienii de centru-dreapta pledau pe toate canalele pentru păstrarea ei.

Acum, când reprezentanţii la vârf ai ambelor tabere trebuie să se pună de acord pentru formarea noului guvern, lucrurile s-au mai nuanţat, dar cota unică întreţine în continuare tensiunea. Cel puţin, sindicatele nu renunţă la ideea ca veniturile să se impoziteze progresiv, şi nu în cotă unică.

„Marile confederaţii sindicale au analizat, săptămâna trecută, situaţia creată de aplicarea cotei unice şi am ajuns cu toţii la concluzia că aceasta nu mai trebuie păstrată. De aceea, în cursul acestei săptămâni, reprezentanţii tuturor confederaţiilor vor purta discuţii la Palatul Victoria şi vor cere noului guvern să renunţe la cota unică“, ne-a declarat Valentin Mocanu, purtătorul de cuvânt al CNSLR „Frăţia“. El a subliniat că toată mişcarea sindicală s-a exprimat în mod clar împotriva cotei unice, în cadrul ultimelor întâlniri pe această temă, iar la Guvern va fi prezentat un punct de vedere comun.

Se încurajează luxul de import

Principalul argument al sindicatelor, pentru renunţarea la cota unică, este acela că persoanele cu venituri mari au mai mult de câştigat decât cele cu venituri mici. Şi, având în vedere comportamentul celor cu venituri mari şi foarte mari, „putem spune că a fost favorizat un anume tip de consum, respectiv cumpărarea produselor de lux, care de regulă sunt aduse din import“, spune Valentin Mocanu. De asemenea, liderul sindical consideră că „prin cota unică se menţin şi se adâncesc dezechilibrele care ne-au adus în situaţia cu care ne confruntăm acum“.

Economia gri n-a ieşit la lumină

Analistul economic Ilie Şerbănescu ne-a declarat că, din punctul său de vedere, cota unică nu şi-a atins ţintele. „Menirea pentru care a fost aplicată – aducerea la suprafaţă a economiei nefiscalizate – nu s-a îndeplinit, şi cota unică nu a redus fiscalitatea care apasă pe locurile de muncă. Fiscalizarea zonei gri este legată de contribuţiile sociale, şi acestea sunt foarte mari.

Ţările normale au impozitare progresivă, dar la noi discrepanţele sociale au apărut pe când cota unică nu exista“, afirmă Ilie Şerbănescu. El consideră că administratorii viitorului buget „nu se vor putea descurca fără o creştere a taxelor şi impozitelor“, în perioada următoare. „Dacă nu vor lua astfel de măsuri, toată sarcina va cădea pe devalorizarea leului, ceea ce ar fi mult mai grav“, conchide Ilie Şerbănescu.

Experţii fiscali au încrede în cota unică

Strategia fiscală pe care ar trebui să o adopte Ministerul Finanţelor în perioada de criză financiară ar trebui să vizeze păstrarea cotei unice de impozitare şi continuarea acordării ajutoarelor de stat, a declarat, la o conferinţă de presă, Mihaela Mitroi, partener PricewaterhouseCoopers.

„Finanţele nu trebuie să intervină în perioada de criză cu modificări substanţiale în politicile fiscale. Ar trebui păstrată cota unică de impozitare pentru că România se află într-un aşa numit concurs de frumuseţe, în care concurează cu ţările din regiune. Bulgaria îşi păstrează cota de 10%, Ungaria pe cea de 15% şi, în acest context, România trebuie să se menţină atractivă pentru investiţii“, a afirmat Mihaela Mitroi.

Creşterea fiscalităţii ar fi contraproductivă pe termen lung pentru economia românească, având în vedere că veniturile bugetare au crescut consistent în ultimii ani.

Bancherii nu vor taxe mai mari

„Tendinţa pe plan mondial este de reducere a taxelor“, a afirmat directorul Direcţiei Audit a BNR, Eugen Rădulescu. „Nu ar fi niciun câştig pentru economia noastră, pe termen lung, să creştem fiscalitatea. Dacă s-ar putea realiza un echilibru mai degrabă prin reducerea cheltuielilor decât prin creşterea taxelor ar fi un lucru foarte bun.

Prima dată să se uite la cheltuielile bugetare care nu au avut niciun rost“, a spus Rădulescu, după un seminar organizat la BNR. El a amintit că în prima parte a anului veniturile bugetare au crescut cu 40%, evoluţie care nu s-a simţit însă într-un rezultat concret pe partea cheltuielilor.

„Noi mergem contra curentului din UE, pentru că avem o altă situaţie. Ei trebuie să stimuleze cererea internă, dar la noi nu este nevoie, pentru că cererea e mare“, a explicat Rădulescu.

Cota unică în ţările vecine

Bulgaria a redus recent cota până la 10%.

Republica Cehă a introdus recent taxa unică de 15%.

Estonia a redus cotele de impozit, de la 26% în 2003 la o cotă unică de 21% în 2008.

Slovacia a trecut de la 38% la o cotă unică de 19%.

Lituania a aplicat reduceri succesive, ajungând până la un nivel de 24%.

„Sistemul fiscal actual trebuie păstrat doi ani“

Fostul ministru al finanţelor în Guvernul Năstase, Mihai Tănăsescu, consideră că actualul sistem de impozitare trebuie menţinut o perioadă de cel puţin doi ani de zile. „Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Orice schimbare ar duce automat la o neîncredere din partea investitorilor“, a declarat, pentru „Adevărul“, Mihai Tănăsescu.

El spune că o eventuală majorare a impozitelor, în vederea sporirii veniturilor la bugetul statului, nu este în acest moment cea mai buna soluţie. “Este nevoie însă de o ajustare a cheltuielilor publice, printr-o reformă a acestora, dar şi prin reorientarea lor“, explică fostul ministru, indicând în acest sens, în mod explicit, modul în care se alocă fondurile bugetare pentru anumite proiecte de investiţii. „Sumele nu trebuie alocate prin buget doar de dragul de a o face, ci doar atunci când proiectele pentru care sunt alocaţi banii sunt gata, respectiv când s-a trecut de faza aprobărilor”, spune Tănăsescu.

Aşadar, în aceste momente, cuvintele de bază ar trebui să fie - spune fostul ministru – chibzuinţa şi chiverniseala. Astfel, veniturile la bugetul de stat ar putea creste, potrivit lui Tănăsescu, cu cel putin 1%. Reamintim că Mihai Tănăsescu şi-a exprimat, de-a lungul timpului, aversiunea faţă de cota unică, el fiind adeptul unui sistem de impozitare progresivă.