Incertitudine, cuvântul de ordine pe piaţa financiară

Criza globală va afecta cursul de schimb, dobânzile la creditele în lei şi euro precum şi cotaţiile bursiere Cursul de schimb va testa pragul de 3,8 lei/euro, dobânzile la credite în

Criza globală va afecta cursul de schimb, dobânzile la creditele în lei şi euro precum şi cotaţiile bursiere

Cursul de schimb va testa pragul de 3,8 lei/euro, dobânzile la credite în lei, dar şi la cele în valută vor continua să crească, iar cotaţiile acţiunilor de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) vor fi afectate de noi corecţii. Acestea sunt numai câteva dintre efectele pe care piaţa financiară din ţara noastră le va resimţi pe parcursul acestui an ca urmare a actualei crize financiare din SUA.

Turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale care s-au manifestat la sfârşitul săptămânii trecute nu au rămas fără ecou pe piaţa românească: într-o singură şedinţă (luni), indicii bursieri au pierdut peste 3%, în timp ce moneda naţională s-a depreciat cu peste 5 bani faţă de euro. Analiştii consideră că volatilitatea va fi cuvântul de ordine în următoarea perioadă, atât în ceea ce priveşte evoluţiile bursiere, cât şi cele valutare.

Bursa, dependentă de investitorii străini

De la începutul anului bursier în curs, indicele compozit al Bursei de la Bucureşti s-a depreciat cu 22,6%, indicele celor mai lichide companii a scăzut cu peste 25%, în timp ce acţiunile celor cinci societăţi de investiţii financiare au pierdut, în medie, cu peste 28%.

"Este posibil să avem turbulenţe pe tot parcursul acestui an pe acele segmente de piaţă financiară legate de banii investitorilor străini. Iar Bursa de la Bucureşti este în proporţie de 50% dependentă de banii investitorilor din afară", apreciază economistul Radu Limpede.

Corecţiile bursiere nu mai ţin cont de indicatorii macroeconomici, observă analistul Adrian Simionescu. "Aproape toate sectoarele bursiere au fost afectate, luni, de scăderi. Chiar şi acţiunile companiilor farmaceutice, sector care pe bursele din afară înregistrează maxime după maxime, au fost marcate de corecţii agresive, fapt care dovedeşte odată în plus că investitorii nu mai ţin cont de indicatorii macroeconomici", subliniază Simionescu.

Cursul de schimb, la 3,8 lei/euro

Şi moneda naţională este afectată de criza financiară internaţională. De la începutul anului, leul a pierdut peste 4% faţă de moneda unică europeană. Cu toate acestea, deprecierea leului este atenuată de intervenţiile BNR şi de prefigurarea unui context macroeconomic favorabil.

"În alte condiţii însă leul ar fi putut reacţiona mult mai vizibil, însă fundamental, deşi indicatorii macroeconomici importanţi, ca deficitul de cont curent, sunt nefavorabili, tendinţa acestora este pozitivă de câteva luni", explică Radu Limpede. La rândul său, Ionuţ Dumitru, analist-şef la Raiffeisen Bank, spune că vor exista presiuni de depreciere asupra leului, ca urmare a ieşirilor de capital de pe pieţele emergente. "Se caută plasamente cu risc scăzut, iar pieţele emergente prezintă un risc ridicat", explică Dumitru.

Deşi toate pieţele financiare, inclusiv cea românească, vor fi tot mai volatile, analistul Raiffeisen nu crede că euro va atinge pragul de 4 lei, deprecierea monedei naţionale fiind deja excesivă.

"Nimic nu este exclus, însă nu cred că se va ajunge la 4 lei/euro pentru că BNR nu va permite acest lucru. Un leu atât de depreciat ar duce la presiuni inflaţioniste şi mai mari. În plus, este vorba de stabilitatea financiară, în condiţiile în care avem foarte multe credite în valută", spune Ionuţ Dumitru.

Cresc dobânzile la credite

Previziunile analiştilor plasează cursul de schimb la 3,5 lei/euro la sfârşitul anului. "Cursul de schimb va avea puterea să se întoarcă la 3,5000 lei/euro la sfârşitul anului, deşi, pe parcurs, va testa pragul de 3,8000 lei/euro. Volatilitatea cursului de schimb va fi strâns legată de intervenţia băncii centrale", consideră Radu Limpede.

Un impact foarte mare s-ar putea resimţi prin intermediul fluxului de capital. Se va majora costul finanţării externe pentru că se manifestă o tot mai mare aversiune faţă de risc. Astfel, perioada următoare va aduce noi creşteri ale dobânzilor la creditele în lei, dar şi la cele în valută.

"Dobânzile stabilite de instituţiile de credit sunt influenţate atât de dobânda de politică monetară a băncii centrale, dar şi de faptul că peste tot în Europa creditul se scumpeşte ca efect al reevaluării riscului pe plan global", explică economistul Radu Limpede.

În acelaşi timp, şi la depozite dobânzile vor înregistra o creştere, având în vedere că unele bănci vor fi nevoite să atragă economii. Săptămâna viitoare este de aşteptat ca Banca Naţională să anunţe o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, de la 9% în prezent.

Radu Limpede crede că majorarea trebuie operată treptat, la 9,5%. "Cel mai probabil, dobânda de politică monetară va creşte cu 0,5%. Depinde foarte mult şi de decizia care va fi luată de Fed. Dacă banca centrală a SUA va scădea dobânda cu 1%, probabil BNR o va creşte cu 0,5%, nu mai mult", spune Ionuţ Dumitru.

Scenarii pentru România

Impactul crizei de pe pieţele internaţionale se poate manifesta pe piaţa românească pe mai multe canale.
"Un impact indirect şi foarte mic ar fi pe cale comercială. Dacă SUA intră în recesiune, economia zonei euro va încetini, iar pentru că aceasta reprezintă principalul partener comercial al ţării noastre, economia românească ar putea încetini", susţine Ionuţ Dumitru.

Astfel, întrucât nu există o conexiune directă între ţările din Europa de Est şi SUA, efectele unei posibile recesiuni americane s-ar putea manifesta prin filiera ţărilor din Europa de Vest. "Există două scenarii posibile: fie ţările din Vest vor manifesta prudenţă pentru investiţiile în ţările estice, fie economiile emergente vor fi considerate un refugiu pentru investitorii care se vor orienta, astfel, şi către ţara noastră", apreciază Adrian Simionescu.

Iar anunţatele investiţii Ford, Mercedes sau VoestAlpine în România creează premisele unei reorientări ale investitorilor străini către economiile emergente. Economiştii străini etichetează însă ţara noastră drept una dintre cele mai vulnerabile ţări din regiune la turbulenţele externe.

"Europa Centrală şi de Est a beneficiat de creşterea încă puternică din zona euro, deşi în cazul unor state, precum România şi Bulgaria, cerinţele de finanţare externă sunt ridicate, astfel că aceste ţări sunt vulnerabile la schimbarea sentimentului investitorilor", se arată într-un raport al Economist Intelligence Unit (EIU).

Nu cred că se va ajunge la 4 lei/euro pentru că BNR nu va permite acest lucru. Un leu atât de depreciat ar duce la presiuni inflaţioniste şi mai mari.
Ionuţ Dumitru, analist-şef Raiffeisen Bank