David, Hidroelectrica: Contractul cu Alro este “superbeton”

Hidroelectrica a câştigat, în primele zece luni ale acestui an, 12 milioane de euro în plus din contractul cu Alro Slatina, după introducerea, la începutul acestui an, a unei formule de preţ în funcţie de cotaţia aluminiului, a declarat astăzi Mihai David, directorul general al Hidroelectrica.

„Înainte de a renegocia contractul cu Alro, trebuia să încasăm 92 de lei pe MWh. După introducerea noii formule, doar în primele zece luni ale anului am câştigat în plus 47 de milioane de lei, adică 12 milioane de euro”, a spus David.

De la începutul anului, preţul la care Alro cumpără energie de la Hidroelectrica variază în funcţie de cotaţia internaţională a aluminiului.

Potrivit oficialului Hidroelectrica, există un memorandum aprobat de Guvern în acest an care defineşte producţia de aluminiu primar drept prioritate naţională. „În toată Europa, nu există producător de aluminiu care să nu aibă contracte bilaterale pentru energie hidro (cea mai ieftină – n.r.). Alro este un client excepţional pentru noi, întrucât consumă în bandă (încontinuu, la aceeaşi putere – n.r.) şi nu ne creează probleme cu fluctuaţia de consum”, a mai arătat David.

Industria producătoare de aluminiu foloseşte electricitatea ca materie primă în procesul de producţie, iar circa o treime din costurile de producţie reprezintă achiziţia energiei. Alro Slatina este cel mai mare consumator de energie din România.

Dacă Alro vinde mai departe, Hidroelectrica poate întrerupe contractul

Potrivit acestuia, contractul cu Alro conţine o clauză care îi permite Hidroelectricii să întrerupă contractul, în cazul în care Alro vinde mai departe energia cumpărată de la Hidroelectrica. „Contractele pe care le avem (pe termen lung – n..r.) sunt superbeton”, a susţinut David.

În ceea ce priveşte contractul cu ArcelorMittal Galaţi, încheiat la finele anului trecut pe bursa de energie OPCOM, care va expira la 31 decembrie, David va propune Consiliului de Administraţie un nou contract încheiat similar, adică ArcelorMittal să depună la bursă o ofertă de cumpărare pentru o cantitate mare, la care să răspundă Hidroelectrica.

Oficialul Hidroelectrica a mai arătat că, anul acesta, compania are un program de investiţii de 1,5 miliarde de lei, bani asiguraţi prin credite pentru care a garantat cu contractele pe termen lung. Pentru anul viitor, investiţiile vor creşte cu câteva sute de milioane de lei, a adăugat David. "Barajele nu sunt ale noastre, apa nu este a noastră, doar turbinele sunt ale noastre. Cine ar accepta turbinele drept garanţie? Singura modalitate de a obţine credite pentru investiţii sunt contractele pe termen lung", a precizat reprezentantul HIdroelectrica.

Întrebat ce îi răspunde preşedintelui Traian Băsescu, care l-a acuzat că este „omul lui Vântu”, David a spus: „Dacă de la 7 dimineaţa Realitatea TV şi Money Channel mi-ar fi ridicat osanale, era îndreptăţit să spună asta. Dar la ce au făcut ei (aceste televiziuni – n.r.), nici nu se pune problema, vă daţi seama”.

„Hidroelectrica nu mai este vacă de muls”

În opinia lui David, campania televizată negativă la adresa Hidroelectricii pleacă tocmai de la „băieţii deştepţi” cărora Hidroelectrica le-a majorat preţurile din contractele pe termen lung.

Hidroelectrica a majorat preţurile din contractele pe termen lung de două ori până acum, respectiv în toamna 2009 şi la începutul acestui an, cu 28-30%. Pentru a putea fi posibilă renegocierea preţului, partenerii din contractele pe termen lung, adică aşa-zişii „băieţi deştepţi”, au cerut prelungirea lor. Astfel că aproape jumătate din cele 17 contracte au fost prelungite până cel târziu în 2018, acesta fiind subiectul unor numeroase emisiuni televizate.

„Nu doar că am crescut preţurile, dar am şi flexibilizat renegocierea anuală. Mulţi sunt nemulţumiţi că am început să facem ordine în sistem. A început să deranjeze faptul că Hidroelectrica nu mai este vacă de muls”, a arătat David.

Energia, principalul pilon al creşterii economice

Potrivit acestuia, businessul din energie este extrem de complex şi puţini cunosc cu adevărat cum funcţionează sistemul energetic. Astfel că populaţia este uşor de manipulat, mai ales când vine vorba de preţuri, iar în aceste emisiuni erau mereu încurcate preţurile de producţie cu cele plătite de populaţie, fără să fie menţionat faptul că preţul populaţiei este format din cel de producţie plus cele de transport, distribuţie, furnizare şi altele.

David a catalogat drept „iresponsabile” aceste emisiuni, care denigrează imaginea Hidroelectricii. „Ne batem joc de un bun naţional. Nu este vorba de un director sau altul, pentru că directorii pot fi schimbaţi oricând, dar nu avem grijă de un avut naţional. Cred că energia este unul din primii piloni ai României pentru a relua creşterea economică, alături de agricultură”, a mai spus oficialul Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, este falsă ideea potrivit căreia populaţia nu primeşte energie hidro, ieftină. „Hidroelectrica livrează în coşul pentru populaţie 4 TWh pe an (o treime din consumul populaţiei - n.r.), la un preţ reglementat de 72 de lei (faţă de peste 200 de lei, preţul la care livrează energie în coşul pentru populaţie termocentralele Deva, Paroşeni şi Brăila, cele mai scumpe – n.r.), iar preţul final al coşului este de 156 de lei”, a argumentat David. La preţul coşului se adaugă tarifele de distribuţie, transport şi alte tarife, iar preţul în final ajunge la circa 400 de lei pe MWh.

David a adăugat că, dacă Hidroelectrica ar vinde pe bursă toată energia, preţul ar scădea foarte mult pe piaţa liberă, adică pentru consumatorii industriali, iar ceilalţi producători de energie nu ar mai putea vinde la un preţ competitiv.

„Haideţi să spunem că mâine vom pune toată energia pe bursă. Am prăbuşi toate preţurile, i-am băga pe toţi în faliment (pe restul producătorilor de energie – n.r.). Vă amintesc că România consumă 60 de TWh anual, iar Hidroelectrica produce 18 TWh, deci cine ar mai produce restul?”, a arătat oficialul Hidroelectrica. „Deci haideţi să terminăm odată cu speculaţiile”, a conchis el.