Costurile integrării strică socotelile inflaţiei

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a avertizat ieri asupra unor riscuri potenţiale care pot îngreuna sarcina de ţintire a inflaţiei în viitorul apropiat: impactul aplicării

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a avertizat ieri asupra unor riscuri potenţiale care pot îngreuna sarcina de ţintire a inflaţiei în viitorul apropiat: impactul aplicării politicilor agricole comune după aderarea la UE, relaxarea, în eventualitatea alegerilor anticipate, a fiscalităţii, majorarea salariilor bugetarilor.
Pentru finele acestui an, Isărescu se arată optimist că se va încadra în ţinta de 6,1%, cu 0,7 puncte sub previziunea anterioară, aşa cum ziarul Adevărul a informat, în exclusivitate, încă de acum două săptămâni. Pe de altă parte, guvernatorul anunţă că "în niciun caz nu va relaxa politica monetară", cel puţin "nu în următoarele două-trei trimestre".
"O primă sursă majoră de incertitudine şi totodată un factor important generator de presiuni din partea cererii o constituie caracterul politicii fiscale care va fi implementat în următorii doi ani de către autorităţi", se arată în Raportul trimestrial asupra inflaţiei, dat ieri publicităţii.
Premisa creşterii cheltuielilor de investiţii şi a celor curente, care vor influenţa negativ nivelul deficitelor fiscale devine mai ameninţătoare în ipoteza organizării de alegeri anticipate. La acestea se adaugă şi presiunile suplimentare asupra cursului de schimb, ca urmare a unei eventuale deteriorări a percepţiei investitorilor străini privind rentabilitatea şi riscul plasamentelor în România.
Isărescu a mai enumerat însă, printre "incertitudinile majore" care pot fi asociate prognozei de inflaţie pentru anul viitor, de 4% plus/minus un punct procentual, şi potenţialul impact negativ asupra preţurilor unor produse alimentare şi nealimentare al adoptării de către România a Politicii Agricole Comune, după aderarea la UE. El spune însă că o majorare a preţurilor după integrarea în UE nu se va face resimţită imediat, ci după o perioadă de timp, ce poate fi măsurată chiar şi în ani.

Contrabanda, aliat împotriva inflaţiei
Pentru acest an, ţinta de inflaţie are şanse să nu fie depăşită, un ajutor în acest sens fiind dat de preţurile produselor alimentare, care nu au crescut la nivelul prognozat iniţial de BNR, dar şi impactul sub prognoză al taxei de viciu - situaţie unde paradoxal s-a simţit aportul contrabandei cu ţigări şi alcool.
"Avem o şansă mare să ne încadrăm în ţintă. Există încă riscuri, mai ales din partea preţurilor volatile, care nu trebuie să nu mai scadă, dar pot să staţioneze, şi nu ne va ajuta", a explicat Isărescu. Pentru 2007, rata prognozată de Banca Centrală este de 4 %, iar pentru 2008 de 3,8 %, plus/minus un punct procentual. "În altă ordine de idei, guvernatorul BNR a declarat că nu trebuie să intrăm în zona euro nepregătiţi, indicând drept "probabil" ca România să adopte euro înaintea Ungariei, în intervalul 2012-2014.
La rândul său, viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, spune că leul va avea o volatilitate uşor mai ridicată după liberalizarea totală a contului de capital, de la 1 septembrie, dar nu vor exista intrări mari de capital.