Studiul în Danemarca şi Olanda: cum e în primul an? (I)
0
În ultimii ani, Danemarca a devenit o destinaţie de studiu la fel de populară precum este Marea Britanie, Franţa sau Germania pentru tinerii români. Acest lucru se datorează atât taxelor de lipsei taxelor de şcolarizare cât şi calităţii programelor de studiu şi a sistemului de învăţământ axat pe îmbinarea echilibrată a noţiunilor teoretice cu cele practice.
Alegerea unui programu de studiu şi a unei instituţiei de învăţământ care sa se potrivească standardelor, perspectivelor şi dorinţelor unui tânăr, presupune o investiţie de timp şi energie nu numai pentru identificarea şi selectarea acestora, însă şi pentru găsirea detaliilor care să îi confirme viitorului student faptul că decizia luată este cea mai bună.
În faza de cercetare, cel mai adesea, doar informaţiile generale postate de universităţi pe site-urile oficiale nu îi sunt suficiente tânărului să îşi facă o imagine completă asupra instituţiei şi programelor de studiu oferite de aceasta. Testimonialele şi părerile unor persoane care studiază sau au studiat deja acolo au adesea o putere mai mare de convingere.
Laura Niculescu, studentă în anul al II-lea la programul de Marketing Management in cadrul Academiei de Business din Aarhus si Dragoş Badău, student în acelaşi an la Universitatea de Ştiinte Aplicate Utrecht în cadrul programului International Business and Management Studies, le dezvăluie celor interesaţi să studieze la o instituţie de învăţământ superior din Danemarca ce înseamnă mai exact acest lucru.
Povestestiţi-ne de ce aţi ales să studiaţi aceste domenii şi de ce la aceaste instituţii.
LAURA: „Mi-am dorit să urmez un program de studiu în sfera economiei de când eram în liceu pentru că mi-a plăcut foarte mult această materie. Am ales Marketing Management întrucât, în perioada liceului, m-am implicat într-o activitate care a presupus colaborarea cu o angajată a companiei Draexlmaier, care deţinea poziţia de manager de proiect. M-a fascinat activitatea în sine iar dinamicitatea domeniului, abilităţile de care ai nevoie pentru a putea dirija o întreaga echipa şi lucrul cu diferiţi oameni care au aptitudini diferite mi s-a părut întotdeauna potrivit personalităţii mele.
Referitor la instituţie în sine, am ales Business Academy Aarhus pentru ca mi s-a parut o facultate serioasă. Fiind o academie de „business”, prin urmare, foarte legată de sfera ştiinţelor economice, m-am bazat pe faptul că profesorii sunt mai buni şi că voi învăţa ce trebuie în domeniul pe care mi l-am ales. Mai mult, această facultate o paletă mai variată şi mai vastă de programe de studiu comparativ cu alte academii de genul său din Danemarca, în numar mai mare fata de alte facultati din Danemarca.
Cât despre ţară, am ales Danemarca pentru că auzisem de sistemul diferit de învăţământ, foarte axat pe practica şi pentru calitatea vieţii oamenilor. După un an de trai aici, m-am convins de ambele aspecte - atât de faptul că şcoala încearcă în permanenţă să pregătească tineri care să se poată descurca cu succes pe piaţa de muncă dar şi de faptul că valorile se respectă şi că eşti cu adevărat apreciat pentru ceea ce şti.”
DRAGOŞ: „Motivul pentru care am ales să studiez acest profil este pentru că înglobează mai multe discipline şi îmi oferă posibilitatea de a-mi găsi un job în care trebuie să relaţionez cu oameni cât mai diferiţi, chiar şi din culturi diferite. Olanda, Danemarca si Anglia au fost principalele mele optiuni. Am ales Olanda deoarce profilul pe care mi l-am dorit este foarte bine dezvoltat în această ţară. Totodata, în Olanda am acces la mai multe posibilităţi de finanţare, cum ar fi „Studiefinanciering”.
Ne-aţi putea împărtăşi câteva detalii despre structura anului universitar - când începe şi când se termină anul, câte vacanţe conţine un an academic, câte ore de cursuri pe saptamana aţi avut ca studenţi în anul I?
LAURA: „Anul universitar începe în august, la sfârşitul sau,câteodata, la începutul lunii. Depinde de la an la an, însă, în general, majoritatea studenţilor încep din 20-25 august. Prima vacanţă este în octombrie şi ţine aproximativ o săptămâna după care urmează sesiunea de examene în decembrie şi vacanţa de iarnă. Durata vacanţei de iarnă variază de la o săptămână până la aproximativ trei săptămâni. De exemplu, anul trecut, în 2012, vacanţa a fost 3 săptămâni, în timp ce anul acesta, ea va dura doar 9 zile, din 21 decembrie până pe 1 ianuarie. Semestrul nu se termină în luna decembrie iar examenele pot continua cateodată şi după, în ianuarie.
Referitor la examene, în primul semestrul, la programul pe care îl studiez, Marketing Management, nu se dau examene. Regula nu este însă una generală, de exemplu, la un alt program al aceleiaşi academii, IT Electronics, examenele încep după primele trei luni de studiu. Semestrul de toamnă se termină în februarie şi e urmat de o minivacanţă de 3-4 zile, uneori chiar de o săptămână. Semestrul de primăvară începe în februarie şi se termină la sfârşitul lunii iunie. Vacanta de Paşte durează o săptămână şi e singura vacanţă din semestrul de primăvară.
Cât despre orele de curs, numarul acestora este de aproximativ de 25 de ore pe săptămână. La toate programele de studiu, cursurile încep dimineaţa la ora 8.30 şi se termină la ora 12.00 sau mai tarziu. Sunt saptamani cu 4 zile de cursuri până la 3 urmate de o zi liberă. În primul semestru la Marketing Management orarul îţi permite cam o vinere liberă la 2 săptămâni. Acesta este organizat astfel încât să fie mai lejer, pentru a-i permite studentului să se acomodeze cu noul mediu de viaţă, urmând ca semestrul al II-lea să fie mai aglomerat.”
DRAGOŞ: „In Olanda, anul universitar începe pe 3 Septembrie şi se încheie la 1 Iulie. Acesta este împărţit în 4 blocuri de studiu. În primul an am obţinut numarul maxim de credite, 60 EC (credite), în condiţiile în care se poate promova şi cu 45 de credite, urmând să treci restul examenelor în anul urmator. Fiecare bloc are cate 15 EC (credite) distribuite pe 3 sau 4 cursuri. Perioada de studiu pentru un bloc este de 7 săptămâni, urmată de o scurtă vacanţă (1-2 săptămâni) şi de sesiune (2 săptămâni). Pentru fiecare curs a trebuit să pregătesc săptămânal anumite task-uri (prezentări, exerciţii etc.). Pentru a le putea realiza corect, a trebuit să învăţ constant şi să nu las totul pe ultima sută de metri.”
Cum sunt organizate clasele si orele de curs ?
LAURA: „Clasele la Business Aacademy Aarhus sunt formate din echipe de 20 studenţi care au un coordonator iar un curs durează o oră şi jumătate (90 de minute). Clasa este aceeaşi mereu, atât ca sală cât şi ca studenţi. Cel mai mult sunt folosite power point-urile pentru a se prezenta partea teoretică urmând ca în a doua jumătate a cursului studenţii să lucreze pe un studiu de caz în care necesită aplicarea părţii teoretice pe o situaţie reală din domeniu. Acest exerciţiu se rezolva aproape întotdeauna in grupuri de câte 3-4 studenţi, iar lucrul în sine presupune cercetare, colectare de date, dezbatere şi argumentare, prezentare în faţa clasei. Studenţii vorbesc liber cu profesorul, orele sunt interactive, ca un dialog în care toţi contribuie cu idei pe tema subiectului.”
DRAGOŞ: „Modalitatea de predare a cursurilor este atât expunerea, cursuri în format ppt., cât şi prin demonstrare – experimente - sau prin simulări ( ex - Business Game). Facultatea de Ştiinţe aplicate din Olanda pune foarte mare accent pe practică şi pe munca în echipă. Majoritatea cursurilor pe care le-am avut urmăreau o structură similară: un lecture la început de săptămână în amfiteatru, la care iau parte toţi studenţii de anul I şi unde se face o introducere a capitolelor din acea saptamana şi exemple din viaţa reală şi orele pe care le ai doar cu grupa ta. Cursurile sunt mereu interactive şi noutăţile sunt mereu încurajate. Pentru a da un singur exemplu, într-o zi, profesorul de economie citise un articol care avea legatura cu lecţia curenta într-un ziar economic iar în acea zi am dezbătut, pe lângă alte teme asemanatoare, şi acel subiect.
În afara de acest tip de curs, mai există şi cursuri „proiect”, pe echipă, unde trebuie pregatit de către studenţi un studiu de caz şi trebuie atinse câteva obiective periodic. În săptămâna a şaptea, ultima dinainte de sesiune, trebuie predat un raport final cu proiectul în sine care va trebui prezentat ulterior, timp de 15 minute în faţa profesorului şi a colegilor.”
Descrieţi-ne pe scurt cum sunt profesorii la universităţile unde studiaţi şi care este abordarea generală faţă de studenţi.
LAURA: „Profesorii de la Business Academy Aarhus sunt toti deschişi şi prietenoşi. Îţi sunt mai întâi prieteni, iar apoi profesori. Toţi încearcă să găsească metode practice cât mai eficiente care să te ajute să înţelegi teoria pentru a o putea ulterior aplica în practică. Stilul şi abordarea profesorilor te motivează să înveţi doar prin faptul că îţi face plăcere să porţi un dialog cu ei în clasă, iar dacă nu eşti pregătit, e mai greu să fii activ. Însă chiar şi nepregătit, profesorii te vor încuraja şi ajuta să găseşti o solutie a ta, gândită, chiar dacă nu este neaparat ca cele din manuale. Se pune foarte mult accentul pe gandirea critică, pe logică şi pe originalitate însă, în acelaşi timp, şi pe lecturi suplimentare pentru clădirea unor baze teoretice şi culturale solide. Iar acest lucru mi-a plăcut foarte mult de la început.”
DRAGOŞ: „La Universitatea de Ştiinţe Aplicate Utrecht, profesorii sunt foarte sociabili dar şi foarte exigenţi în acelaşi timp. Cei mai multi dintre ei au lucrat pentru diferite companii înainte de a deveni profesori, iar unii chiar au propriul business şi îşi împart timpul între acesta şi universitate. Datorită unor factori ca: experienţa profesorilor, cultura olandeza, nu te simţi tratat ca un elev, ci ca un egal, un partener. Obiectivul comun al învăţământului olandez este ca la sfârşitul celor 4 ani de studii să fii cu adevărat pregatit pentru a lucra în domeniul studiat.”
Cum sunt modalităţile de evaluare şi exigenţele academice în general (cât de greu sa acordă note mari la examene, cum sunt subiectele la evaluări, care este numărul de absenţe permis)?
LAURA: „ În Danemarca nu se pune baza pe note, ci pe ce sti. Există însă un barem, bineînţeles, pentru studenţi însă majoritatea preferă să acumuleze cât mai multe cunoştinţe şi experienţe culturale. Numarul de examene este redus, respectiv 3 sau 4 examene pe semestru însă acestea sunt adesea destul de ample. Examenele includ atât teorie cât şi practică, iar în cazul celor practice este vorba de lucrul pe un studiu de caz cu o companie reală care se confruntă cu probleme. Mai sunt examene digitale de tip grilă şi examene scrise sau orale. Examenele sunt cu un grad de dificultate mediu şi includ toate subiectele studiate la curs. Deşi nu sunt multe examene, materiile sunt în numar de 7-8 şi trebuie să ai o idee generală despre fiecare subiect în parte. E uşor să promovezi examenele, chiar foarte uşor aş putea spune, dar, ca să te ridici deasupra mediei clasei, trebuie să lucrezi mult. Nota maximă se ia foarte greu.
Absenţele sunt calculate la 20 % din subiecte. Astfel că în primul semestru nu trebuie depăşit procentul de 20 % din totalul de ore dintr-o materie, în timp ce în al 2-lea semestru nu trebuie depăşit 20 % din totalul orelor, însumând toate subiectele deci. Dacă numărul de absenţe este depăşit, se consideră că trebuie să ai aceleaşi cunoştinţe ca şi cei ce au fost prezenţi la cursuri; prin urmare vei avea un examen scris suplimentar din materia respectivă pentru primul semestru şi din toate materiile în cazul celui de-al doilea semestru.”
DRAGOŞ: „In Olanda, nota minima cu care se poate promova este 5.5, iar pentru a obţine această notă trebuie parcursă materia în întregime şi să existe prezenţă totală la cursuri. Dacă în România practicam adesea studiul cu 1-2 săptămâni înainte de examen, când am ajuns în Olanda, mi-am luat gândul de la vechile metode de studiu, pentru că sistemul este făcut în aşa fel încât sa trebuiasca sa inveti constant si sa fi mereu pus la punct cu materia (ceea ce este foarte bine!). Am observat ca nota 8 este „magna cum laude”, 9 este o raritate, iar nota 10 nici nu intra in discutie. Cât despre metodele de evaluare, acestea diferă de la curs la curs. Astfel, se pot da examene, se pot prezenta rapoarte sau se pot realiza prezentări şi proiecte. Cel mai adesea, se practică o combinaţie între acestea.”
Cum sunt, în general, structurate materiile într-un semestru?
LAURA: „Materiile sunt separate în aproximativ 4 arii mari care sunt la rândul lor reîmpărţite. În cazul finanţelor de exemplu, microeconomia, macroeconomia, economia descriptivă şi contabilitatea (Financial Management) sunt incluse. La fiecare materie există cărţi pe care e bine să le citeşti înainte de curs, iar în prima parte a cursului se vor aminti de catre profesor lucrurile esenţiale. În a doua parte a cursului totul se aplică pe cazuri reale şi se discută între profesor şi studenţi.”
DRAGOŞ: „Cel mai adesea când vine vorba despre materii, vorbim de o îmbinare permanentă între aspecte teoretice şi exemple practice, studii de caz, simulări. Materia este structurată în general în teme mari care conţin, la rândul lor, o serie de subteme.”
Se încarcă comentariile...
