Trei licee braşovene încearcă legalizarea discriminării educaţionale prin şantaj

Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov FOTO Arhivă Adevărul

Contractele educaţionale, impuse de regulamentele interne a trei licee din Braşov, prin care părinţii elevilor cu medii sub 8,5 erau obligaţi să-i mute la un alt colegiu sunt ilegale şi deschid o portiţă spre abuzuri, consideră experţii din sistem.

Contractele educaţionale, introduse în regulamentele interne la 3 licee de elită din judeţul Braşov,  prin care părinţii erau obligaţi să-şi mute copiii la altă şcoală în cazul în care mediile acestora erau sub nota 8,50, sunt unanim caracterizate ca fiind ilegale de către experţii din sistem. Asociaţiile pătinţilor şi elevilor au cerut măsuri dure din partea ministerului Educaţiei în acest caz, susţinând că directorii liceelor au comis un abuz în serviciu.

„Un astfel de contract este complet ilegal. Nu există nicăieri în lege o astfel de prevedere. Aceşti copii şi-au câştigat dreptul să fie în acea şcoală iar decizia cu privire la mutarea din şcoală ar trebui să rămână la latitudinea părinţilor. Altfel, ceea ce fac ei acum este un şantaj. Dacă elevii nu ţin pasul cu nivelul impus, atunci regulamentul şcolar le dă dreptul să-i lase corijenţi sau repetenţi. Să facă acest lucru, nu să-i oblige să se mute. Faptul că ministrul Educaţiei a condamnat aceste contracte nu este suficient, trebuie trimis corpul de control al ministrului acolo”, este de părere expertul în educaţie, Ştefan Vlaston.

În loc să existe o discuţie cu părinţii elevilor să fie organizate ore suplimentare de medidaţii gratuite cu aceşti elevi, se alege calea mai comodă de a-i da pur şi simplu afară. Gabriel Chicioreanu, Secretar General al Asociaţiei Părinţilor

O portiţă spre abuzurile profesorilor

În plus, asociaţiile părinţilor consideră că o astfel de prevedere reprezintă atât o portiţă pentru abuzuri din partea profesorilor cât şi un semn al indolenţei acestora, în condiţiile în care cer eliminarea elevilor cu rezultate slabe în loc de a-i ajuta sau de a-i pregăti mai atent. „Este ilegal să-i soliciţi aşa ceva unui părinte. Din păcate, practici similare se regăsesc în clasele terminale unde elevii slabi nu sunt lăsaţi să se înscrie la examenul de Bacalaureat, în contextul în care numărul de note de trecere la BAC reprezintă unul dintre criteriile pentru ca aceste licee să-şi menţină statul de Colegii. Practic, în loc să existe o discuţie cu părinţii, să fie organizate ore suplimentare de medidaţii gratuite cu aceşti elevi se alege calea mai comodă de a-i da pur şi simplu afară. În plus, practica reprezintă o portiţă spre abuzuri, în contextul în care notele joacă un rol aşa de important, părinţii care pot cotiza la bugetul şcolii sau care îşi permit meditaţii private pot fi obligaţi în acest sens, în mod subtil, prin notele primite de copii”, este de părere Gabriel Chicioreanu, Secretar General al Asociaţiei Părinţilor. Acesta a susţinut că ministerul ar trebui să ia măsuri dure în acest caz, iar directorii liceelor ar trebui daţi afară pentru acest episod.

Perpetuază mentalitatea elitismului în învăţământ

La rândul lor, asociaţiile de elevi din România au condamnat în termeni duri aceste prevederi introduse în regulamentele interne ale celor 3 licee din Braşov, subliniin că prin acestea se perpetuează o mentalitate elitistă în sistemul de învăţământ din ţara noastră. „Orice prevedere care limitează accesul liber la educaţie al elevilor constituie un atentat la principiul echităţii. «Debarasarea» de elevii care nu reuşesc să atingă o anumită performanţă nu reprezintă, în fapt, decât perpetuarea mentalităţii elitismului în sistemul de învăţământ, o mentalitate toxică ce se concentrează în mod expres pe elevii ce obţin premii la olimpiade şi concursuri, respectiv medii foarte mari, fără a  încerca sprijinirea elevilor ce au deficienţe de învăţare, conform art. 72, alin. 2 din Legea educaţiei, şi ajutarea lor în a-şi remedia situaţia”, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiilor. În plus, aceştia subliniază că o astfel de prevedere denotă o interpretare eronată a sistemului de notare, scopul „nefiind efectuarea unei filtrări în sistem şi ierarhizarea elevilor în funcţie de capacităţile intelectuale, ci analizarea situaţiilor unde elevii nu şi-au însuşit anumite competenţe şi cunoştinţe pentru ca ulterior activitatea de predare-învăţare să fie eficientizată”.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a reacţionat sâmbătă şi a susţinut că aceste contracte sunt discriminatorii, cerând inspectorilor generali să recomande eliminarea lor din regulamentele interne ale colegiilor în cauză. „Nu trebuia să intre aşa ceva într-un regulament, pentru că nu există o prevedere cu putere normativă mai mare care să prevadă acest lucru. Ca urmare, era ilegal, să spunem aşa. Este o discriminare şi eu cred că nu putem să facem asemenea lucruri. Am vorbit cu inspectoarea generală şi m-am înţeles cu domnia sa că le recomandă să elimine din regulamentul de funcţionare al şcolii această prevedere”, a declarat ministrul Educaţiei pentru publicaţia Edupedu.

Nu este segregare, ci feed-back pentru părinţi

Declaraţia Ecaterinei Andronescu a venit după ce inspectorul şcolar general al judeţului Braşov, Oana Ariana Bucur, a susţinut că acest regulament devine obligatoriu prin acordul părţilor, subliniind că reprezintă un feedback dat părinţilor cu privire la posibilităţile copiilor lor. „În condiţiile în care acel regulament este semnat de părţile implicate, cred că el devine obligatoriu. Sunt colegii care au performanţă şi care, pentru a-şi menţine ştacheta aşa cum şi-au propus, au impus aceste medii pentru a putea rămâne. Nu cred că este vorba de segregare. Sunt şcoli de masă, dar trebuie să ţinem cont de istoricul şi de rezultatele pe care le au în competiţiile şcolare. Dacă elevul nu poate ţine pasul… Este un feedback adus părintelui, că elevul nu are posibilitatea de a fi la nivelul mediei copiilor de la clasa respectivă”, a explicat inspectoarea. 

Conducerile a trei şcoli din Braşov, Colegiul Naţional „Doctor Ioan Meşotă“, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ şi Colegiul Naţional de Informatică „Grigore Moisil“, au stabilit în regulamentele de organizare internă o serie de prevederi care le permit să-i dea afară pe elevii de gimnaziu care nu reuşesc să obţină o medie anuală minimă. „Elevii claselor a V-a, a VI-a şi a VII-a, care la sfârşitul anului şcolar nu obţin media generală de minimum 8.50, mediile generale la limba română şi la matematică de minimum 8.00 sau media generală la purtare de minimum 9.50, sunt declaraţi necorespunzători cu standardele şcolare asumate prin contractul educaţional semnat de părinte în momentul înscrierii la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” şi, în consecinţă, nu vor mai frecventa cursurile colegiului, fiind obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte şcoli”, statuează, spre exemplu, regulamentul intern al Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov.