Elevii ar putea învăţa istorie în Fortul 13 de la temuta închisoare comunistă Jilava

Ministerul Educaţiei negociază cu Agenţia Naţională a Penitenciarelor pentru ca elevii să poată învăţa istorie în Fortul 13 de la Jilava, una dintre cele mai temute şi cunoscute închisori comuniste unde a fost întemniţat şi Corneliu Coposu.

Elevii ar putea învăţa istoria închisorilor comuniste chiar la Fortul 13 de la Jilava, construit în secolul al XIX-lea ca sistem de apărare a Capitalei împotriva turcilor şi transformată în temniţă pentru disidenţi în timpul comunismului.

„Din toamnă, sperăm ca programul, lecţiile de istorie recentă, în special represiunea comunistă, să poată să se facă aici de către diferite şcoli, pentru ca elevii să simtă, să intre în această atmosferă”, a spus Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996-2000, citat de Digi24.

Una dintre celulele din Fortul 13 poartă, de vineri, numele prizonierului care a fost întemniţat acolo, Corneliu Coposu.

„Fratele nostru, care a intrat în închisoare cu 112 kilograme, la 1 metru 91 (centimetri), a ieşit cu 52 de kilograme. Mi-a spus aşa, că dacă el nu avea credinţă în Dumnezeu şi nu ar fi fost sigur că va supravieţui, probabil că nu ar fi rezistat”, a povestit Rodica Coposu, sora lui Corneliu Coposu.

Pe 20 mai s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, secretar personal al lui Iuliu Maniu şi şef al tineretului ţărănist. Coposu a fost reţinut în iulie 1947 şi condamnat în 1956 la muncă silnică pe viaţă.

A fost întemniţat timp de 17 ani, iar după ce a ieşit din închisoare a dus o existenţă modestă, sub permanenta supraveghere a Securităţii. După Revoluţie a devenit liderul opoziţiei din România anilor '90.

Istoria Fortului 13 de la Jilava

Fortul 13 de la Jilava face parte din centura de fortificaţii a Capitalei (18 forturi şi bateriile aferente), construită la sfârşitul secolului al XIX-lea (1870 - 1890), la iniţiativa regelui Carol, de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (autorul fortificaţiilor oraşului Anvers) şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer, scrie Mediafax.

După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi.

Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor. Aici au fost deţinuţi şi judecaţi membri ai Partidului Comunist, muncitori implicaţi în greva de la Atelierele CFR Griviţa, din 1933, dar şi opozanţi ai mişcării legionare. În 1940, 64 dintre aceştia au fost împuşcaţi la Jilava.

Prizonierii de la Jilava

Tot aici, şase ani mai trâziu, au fost încarceraţi cei care au alcătuit "lotul marilor criminali de război" - mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Eugen Cristescu şi Radu Lecca. Pe 1 iunie 1946, în Valea Piersicilor de la Jilava au fost executaţi Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu.

În 2012, Fortul 13 - Jilava a fost clasat ca monument istoric de grupă A (importanţă naţională) prin ordin al ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

FOTO/VIDEO Poveşti cutremurătoare din Fortul 13 Jilava: foştii deţinuţi îşi amintesc cum au făcut cunoştinţă cu groaza, bătaia şi ploşniţele

Prizonierii torturaţi în Fortul 13 Jilava, una dintre cele mai cumplite puşcării comuniste, aflată la marginea Bucureştiului, îşi aduc aminte de primele momente petrecute în temniţa în care au fost schingiuiţi şi umiliţi. Intelectualii care au avut curajul să se ridice împotriva dictaturii au fost „cazaţi“ în fortul de la Jilava şi au cunoscut teroarea, bătaia, mucegaiul şi ploşniţele.

EXCLUSIV Un secol de la naşterea lui Corneliu Coposu. Cum a prevăzut Seniorul, în 1987, căderea comunismului

La o sută de ani de la naşterea fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, simbol al luptei anticomuniste, ziarul „Adevărul” prezintă în exclusivitate o previziune memorabilă a Seniorului, din 1987, privind căderea regimului comunist, care a urmat doi ani mai târziu.

FOTO Satul Bobota, „locul unde Dumnezeu ni l-a dat pe Corneliu Coposu”

Afirmaţia din titlu aparţine jurnalistului Tudor Călin Zarojanu, care sâmbătă, 29 martie, şi-a adus copiii de la Bucureşti la Bobota, satul din Sălaj în care s-a născut Seniorul, special pentru a vedea „locul în care Dumnezeu ni l-a dat pe Corneliu Coposu”.

CENTENAR COPOSU Ce-a lăsat în urmă Seniorul politicii româneşti. „Puţini mai pot înţelege de ce fratele nostru nu voia funcţii“

Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului politicii româneşti, vorbesc, pentru adevarul.ro, despre destinul tragic al fratelui lor, despre România de azi şi despre cea de mâine. Fundaţia „Corneliu Coposu“ organizează, în următoarele luni, mai multe evenimente pentru a cinsti memoria fostului politician ţărănist cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa.

DOCUMENTAR Lucrările lui Corneliu Coposu despre secui şi despre revizionismul maghiar

Corneliu Coposu a scris, în 1979, un scurt studiu asupra originii secuilor. Acesta a fost descoperit de istoricul sălăjean Marin Pop în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) alături de alte documente din care reiese şi opinia Seniorului faţă de problema revizionismului maghiar.

DOCUMENT Planul Securităţii de discreditare a lui Corneliu Coposu. Interviu cu Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului

La sfârşitul anului 1972, temutul torţionar Nicolae Pleşiţă punea la cale un plan cu măsuri şi termene precise pentru compromiterea lui Corneliu Coposu, de teamă ca Seniorul să nu reînvie PNŢ.

Cum descrie Seniorul Corneliu Coposu cenzura presei din perioada interbelică

"Foarfeca regimului". Aşa numea ziaristul Corneliu Coposu, în articolele scrise în ziarul „România Nouă” din Cluj, unde şi-a început cariera jurnalistică, procesul prin care în perioada interbelică erau triate informaţiile ce puteau fi publicate în presă.

Scrisoarea lui Coposu către istoricul Florin Constantiniu. În 1984, Seniorul încerca să corecteze faptele istorice privind evenimentele din august '44

În încercarea de a restabili adevărul istoric referitor la complicatele evenimente din jurul datei de 23 august 1944, Corneliu Coposu, martor la aceste evenimente, a semnalat, printr-o scrisoare trimisă unuia dintre autorii cărţii „August 1944. Repere istorice”, inadvertenţele apărute în paginile lucrării.

EXCLUSIV Stenograma secretă a lui Coposu despre spălarea de creier de la Piteşti: „Pe un popă îl puneau să facă liturghie cu pişat“

O discuţie din 1968 dintre Senior şi prietenul său, Augustin Hila, într-o cameră de hotel din Baia Mare, zguduie istoria României cu detalii cutremurătoare care au „evadat“ cu greu din închisoarea de la Piteşti.

Cum petrecea Corneliu Coposu sărbătorile creştine în detenţie, urmărit pas cu pas de Securitate

Regimul comunist, care impunea ateismul, nu l-a împiedicat pe Corneliu Coposu, fiu de preot, să respecte chiar şi în detenţie tradiţiile şi sărbătorile creştine.