Legislaţia muncii, depăşită de realităţi: 26 de profesii creative nu se regăsesc în Codul Ocupaţiilor

Industriile creative sunt cele mai dinamice din economie, dar autorităţile le ignoră

Autoritatea Naţională pentru Calificări, instituţia care gestionează standardele ocupaţionale – competenţele profesionale pe care trebuie să le deţină persoana care are ocupaţia respectivă – din România, prezintă pe propriul site 89 de standarde ocupaţionale pentru ocupaţii creative, dar 26 dintre acestea nu au corespondent în Codul Ocupaţiilor, arată asociaţia Arte 21.

Cu alte cuvinte, „puteţi dobândi competenţele profesionale aferente ocupaţiei «Editor multimedia», dar nimeni nu vă poate angaja pe această funcţie. Puteţi totuşi să o treceţi pe cartea de vizită“, se precizează într-un comunicat al organizaţiei.

Legislaţia din România reuneşte în Codul Ocupaţiilor denumirile funcţiilor şi codul unic de 6 cifre pe care angajatul şi angajatorul  le folosesc la întocmirea contractului de muncă.

Care sunt ocupaţiile creative

Inspiraţi fiind de analizele britanice asupra industriilor şi ocupaţiilor creative, reprezentanţii asociaţiei Arte 21 au realizat o trecere în revistă a ocupaţiilor creative din România.

Potrivit sursei citate, există 540 de ocupaţii creative în Codul Ocupaţiilor din România distribuite pe domenii de activitate astfel:
** Meşteşuguri – 204 ocupaţii
** Muzică, arte vizuale şi spectacole – 113 ocupaţii
** Publishing  – 76 de ocupaţii
** Film, TV, video, radio şi fotografie – 54 de ocupaţii
** Marketing şi publicitate – 38 de ocupaţii
** Design – 32 de ocupaţii
** Muzee, galerii de artă şi biblioteci – 26 de ocupaţii
** IT, software şi service – 22 de ocupaţii
** Arhitectură – 15 ocupaţii.

Asociaţia Arte 21 precizează că şi-a asumat prin statut dezvoltarea formării profesionale în industriile culturale şi creative şi consideră că „trebuie să contribuim la modernizarea cadrului legislativ românesc în domeniu“.