Isărescu: România a terminat de plătit ratele la FMI, dar societatea nu este pregătită să înţeleagă că orice dezvoltare nesustenabilă va fi corectată în final

Isărescu cere atenţie cu proiectele legislative ”care ne scot din Europa” şi care vor avea apoi efecte negative

România a achitat în luna ianuarie ultima rată din împrumutul de 12 miliarde de euro luat în anul 2009 de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), însă societatea românească nu este pregătită să înţeleagă că o dezvoltare nesustenabilă va fi corectată, fie de către piaţă, fie printr-o ”revărsare de politici”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

”Vreau să reiau o informaţie pe care Banca Naţională şi Ministerul Fnanţelor l-au anunţat în urmă cu câteva luni, şi anume faptul că a fost plătită ultima rată către FMI. Şi acum vedem pe ecranele televizoarelor ”Cine va plăti împrumutul către FMI”? Şi atunci ca şi acum cred că societatea românească nu este pregătită să înţeleagă că orice dezvoltare nesustenabilă va fi corectată fie de piaţă, fie prin politici. Corecţiile sunt inevitabile şi durează, sunt de multe ori urmate de reproşuri”, a afirmat Isărescu, în cadrul unui eveniment de profil. 

El a mai spus că ajustarea din 2009-2010 a avut din punctul de vedere al BNR câteva caracteristici: ”S-a plătit împrumutul de 12 miliarde de euro, dar rezervele au crescut cu 6 miliarde de euro. Nu s-au folosit bani pentru salvarea băncilor, dar percepţia este mai puternică decât realitatea. Iar România este  este stabilă macroeconomică. Pentru un veteran ca mine este ceva mai greu de văzut pentru că acest lucru înseamnă că necesarul de finanţare externă este mai scăzut”, a mai spus el.

Guvernatorul BNR a mai afirmat că nu orice fel de creştere economică este sănătoasă şi că procesul de convergenţă cu statele dezvoltate din vestul Uniunii Europene a scăzut. Mai mult, el a spus că inclusiv în zona euro există semne de divergenţă. ”Ipoteza că intrarea într-o zonă monetară neterminată va duce automat la convergenţă este pusă sub îndoială”. Isărescu a spus că Slovacia şi Slovenia sunt deja membre ale zonei euro, în vreme ce Cehia nu face parte din moneda unică. El a mai spus că în 1997, Slovacia era, împreună cu România, ”oaia neagră” a Europei ”din motive politice”.

De asemenea, Isărescu a subliniat că trebuie evitată ”capcana venitului mediu”, când ”faci investiţii, dar degeaba”. Guvernatorul BNR a spus că acest lucru este dat atât de alocarea greşită a banilor, dar şi de probleme de tehnologie şi de piedicile apărute pe piaţa muncii. ”De ce este mai uşor ca forţa de muncă din Moldova să plece în Italia decât să se ducă la Timişoara sau Arad, unde este nevoie de muncitori şi unde importăm de peste graniţă?”, se întreba el. Oficialul a precizat că în ultima vreme a scăzut productivitatea muncii.

În fine, Isărescu a mai spus că România trebuie să îmbunătăţească sistemul legal şi proprietatea, ”iar aici suntem pe cale să dăm în spate cu unele proiecte legislative aflate în dezbatere sau deja adoptate”. Fără să numească direct, Isărescu s-a referit la legea privind darea în plată, despre care BNR şi băncile afirmau anterior că afectează dreptul de proprietate ale băncilor asupra creanţelor.

”Creşterea economică începe să fie peste potenţial. Această ţară nu are nevoie să repete în mai puţin de 10 ani o corecţie”, a punctat Isărescu.

Oficialul a mai spus că dacă România va avea o creştere economică cu un punct procentual peste cea a zonei euro, dar stabilă, atunci ţara noastră va ajunge în 25 de ani la o convergenţă de 80%. El a spus că acest ritm este de preferat unuia în care avem creşteri de 7-8% pe an, dar după care vin corecţii. ”Avem un deficit de analiză economică. Primul lucru pe care economiştii trebuie să îl spună este că economia de piaţă este nemiloasă”, a conchis Isărescu.