Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară, Consiliul Fiscal avertizează asupra reducerii investiţiilor

Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din 2015

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară, alocările suplimentare cele mai importante fiind la Agricultură - 1,5 miliarde de lei, autorităţi locale - 1,5 miliarde de, Dezvoltare Regională - 1 miliard de lei, Fonduri europene - 750 de milioane de lei, Finanţe - 700 de milioane lei şi Apărare - 500 de milioane de lei. Asta în condiţiile în care Consiliul Fiscal deplânge reducerea investiţiilor.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor au primit cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, dar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei au fost diminuate.

Per total, deficitul bugetar a rămas la 1,85% din PIB.

CF: „Reducerea investiţiilor este contraproductivă“

Reducerea cheltuielilor de investiţii, fără o creştere a eficienţei care să acopere reducerile de taxe şi majorările salariale din sectorul bugetar, este contraproductivă, va avea efecte negative pe termen mediu şi reprezintă de fapt doar o amânare a finanţării, potrivit Consiliului Fiscal (CF).

"Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei.
În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung", arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.

Banii de investiţii, „la minimul ultimilor 10 ani“

Consiliul estimează că deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

"Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate, care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane de lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015", arată CF.

Totodată, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii faţă de valorile planificate în bugetul iniţial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit sursei citate.

Incapacitate de a executa programul de cheltuieli

În opinia Consiliului fiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ţinta pe fondul incapacităţii de a executa programul de cheltuieli.

"Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural.
În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică", mai arată Consiliul.