Audit FMI asupra transparenţei fiscale: Estimări greşite ale PIB-ului, cheltuieli care se fac fără niciun fel de raport asupra lor, investiţii nesupravegheate

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FMI critică Guvernul, dar constată că am făcut mari progrese în ultimii ani
FMI critică Guvernul, dar constată că am făcut mari progrese în ultimii ani

România are probleme cu estimarea Produsului Intern Brut (PIB) real, estimări prea optimiste ale veniturilor la buget, revizuirea periodică cheltuielilor şi efectuarea unora fără niciun fel de raport asupra lor, ca şi deficienţe în supravegherea investiţiilor, arată arată Fondul Monetar Internaţional (FMI), într-un audit cu privire la transparenţa fiscală.

Ţara noastră stă bine la un număr de 30 de criterii din 36 pe care le-a analizat Fondul, însă acesta notează că nu sunt incluse companiile de stat, care generează circa 10% din PIB şi recomandă extinderea acoperirii instituţionale a rapoartelor fiscale pentru a include întregul sector public, potrivit Hotnews.ro. Documentul menţionează că România are 1.262 companii de stat şi trei corporaţii publice financiare, incluzând aici şi Banca Naţională a României, iar acestea acontează anual 21,6% din cheltuielile publice. Creşterea acoperirii prin rapoarte financiare şi a companiilor de stat a redus deficitul în 2012 de la 3% din PIB la 2,7%.

Concomitent, România are 53 de instituţii ministeriale şi bugetare centrale, care cheltuie anual 12% din PIB. La acestea se adaugă 533 de organizaţii guvernamentale, cu cheltuieli de 4% din PIB. Aici este inclus atât Fondul Proprietatea, pentru compensarea celor cu proprietăţi confiscate de regimul comunist, dar şi 81 de regii, un fond european de granturi, unul de ajutorare străină şi unul pentru drumuri. 

Mai departe, există 11 fonduri sociale, dintre care cele mai importante sunt cele de sănătate, pensii şi şomaj. În fine, avem şi 9.156 de entităţi sub-naţionale. Cheltuielile lor anuale sunt de 9,2% din PIB.

Auditul mai arată că revizuirea medie a cheltuielilor bugetare pe termen mediu este de circa 10%, foarte mare potrivit standardelor internaţionale.

De asemenea, există o serie de cheltuieli de la buget care se fac fără a exista vreun raport asupra lor. Guvernul a început să pregătească un asemenea document care detaliază zeci de scutiri sau alte avantaje fiscale legate de impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul plătit de nerezidenţi, accize, TVA, contribuţii sociale, precum şi taxe locale. Sunt estimate doar două din costurile tuturor acestor avantaje.

Raportul mai avertizează că, pe termen lung, îmbătrânirea populaţiei şi costul tot mai crescut cu sănătatea duc la un risc fiscal „semnificativ“.

FMI critică şi faptul că documentele bugetare relevante sunt trimise prea târziu către Consiliul Fiscal, rămânându-i prea puţin timp pentru o analiză de fond.

Raportul mai subliniază deficienţe în evaluarea şi supravegherea investiţiilor publice şi lipsa de promptitudine în aprobarea bugetelor anuale. De asemenea, FMI recomandă îmbunătăţirea calităţii şi integritatii rapoartelor fiscale guvernamentale, includerea de prognoze macroeconomice mai detaliate în actele care stau la baza fundamentării bugetului şi extinderea analizei riscurilor fiscale.

De asemenea, FMI notează că, deşi guvernul raportează un volum mare de date privind operaţiunile şi activele sale, aceste informaţii nu sunt consolidate într-un set de rapoarte financiare care să respecte standardele internaţionale.

În ceea ce priveşte riscurile, FMI apreciază că administrarea riscurilor fiscale este avansată în identificarea şi raportarea riscurilor asociate cu autorităţile locale. În schimb, raportarea legată de riscuri precum expunerea sectorului financiar sau potenţialul impact fiscal al schimbărilor din mediul macroeconomic este limitată.

FMI recomandă guvernului României să includă în rapoartele fiscale întregul sector public, să îmbunătăţească nivelul rapoartelor fiscale şi financiare, să detalieze estimările macroeconomice în documentele importante, să crească transparenţa documentării care vizează bugetul de stat şi să extindă analiza riscurilor fiscale.

Totodată, Fondul arată că România a adoptat mai multe reforme din 2010 până în prezent prin care a îmbunătăţit acoperirea, calitatea şi frecvenţa statisticilor guvernamentale care vizează sectorul fiscal.

Evaluarea transparenţei fiscale a fost efectuată de FMI la cererea guvernului României de către o echipă a Fondului.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite