ANALIZĂ: Cine ne depreciază leul?
0Cursul de referinţă EUR/RON a înregistrat la finele săptămânii trecute maximul istoric de 4.3783 lei pentru un euro. O evoluţie care nu ar trebui să surprindă, având în vedere factorii fundamentali, dar şi evenimentele recente din plan extern (pieţele emergente), şi din sfera economiei interne (decizia cu privire la majorarea salariilor din sectorul public).
Din punct de vedere fundamental, evoluţia cursului de schimb exprimă în primul rând direcţia fluxurilor de capital. Din nefericire, economia internă continuă să fie ocolită de capitalul străin (cu orizont de investiţie pe termen mediu şi lung).
Investiţiile străine s-au contractat pentru al 3-lea an consecutiv
în 2011, până la 1,9 mld. euro, nivelul minim de la începutul decadei
2000. Totodată, în ianuarie 2012 volumul ISD (investiţii străine
directe) s-a situat la doar 23 mil. RON.
De ce nu mai intră euro în economia românească
De ce este ocolită economia internă de capitalul străin? Pe de o
parte, valurile crizei economico-financiare mondiale şi consecinţele
acestora au afectat puternic potenţialul de evoluţie a economiei pe
termen mediu şi lung. Dacă înainte de sosirea primului val de criză
PIB-ul potenţial era estimat la 5%-6%, în prezent acest indicator este
estimat în jurul pragului de 2%.
Pe de altă parte, se menţin blocaje importante, îndeosebi în
sectoare intensive în capital (evoluţia indicatorilor din sectorul
bancar – adică nivelul creditului neguvernamental şi rata restanţelor la
credite – confirmă aceste blocaje). Totodată, nu putem vorbi încă
despre derularea unor proiecte importante de investiţii pe plan intern.
Într-o perspectiva pe termen lung, moneda naţională pare încă
supraevaluată, în ciuda deprecierii din perioada crizei
economico-financiare. Cursul real efectiv s-a depreciat cu 17% din iulie
2007 până în prezent. Această depreciere pare însă insuficientă după evoluţia din perioada decembrie 2003 - iulie 2007 (când leul a înregistrat o apreciere de circa 50%).
Pe de altă parte, pe termen scurt, evoluţia recentă a monedei
naţionale trebuie privită şi prin prisma evenimentelor din sfera
pieţelor emergente. Indicatorii macroeconomici din pieţele emergente au
suprins nefavorabil în ultima perioadă. În principal cei referitori la
economia Chinei, a cărei decelerare pare mai pronunţată decât scenariul
avut în vedere de pieţe şi investitori la începutul anului curent. (Mai
mult, este în creştere probabilitatea unui scenariu de aterizare
forţată).
În acest context, am asistat pe parcursul ultimelor săptămâni la ieşiri de capital din economiile emergente şi de frontieră (inclusiv România, unde indicii bursieri s-au depreciat după maximele consemnate la începutul lunii martie).
Situaţia internă face rău cursului leului
Nu în ultimul rând însă, trebuiesc avute în vedere evenimentele
macroeconomice din plan intern. Economia a intrat în contracţie în
ultimul trimestru din 2011 (declin de 0,2% q/q). Deşi indicatorii din
ianuarie au surprins pozitiv (mă refer în principal la vânzările din
comerţul cu amănuntul), probabilitatea unui al doilea trimestru de
contracţie este ridicată. Pe de altă parte, autorităţile au anunţat recent decizia de majorare a salariilor din sectorul public.
Într-un moment în care climatul economic intern se menţine foarte
fragil, iar statul trebuie să continue procesul de consolidare bugetară
(recent fiind semnat Pactul Fiscal), o astfel de decizie pare
imprudentă.
Desigur, deprecierea monedei naţionale poate impulsiona exporturile
pe termen scurt, mai ales în contextul în care economia Zonei Euro
resimte valul II al crizei economico-financiare. România este o mică
economie deschisă, puternic dependendentă de climatul macroeconomic
european. Exporturile au fost motorul relansării economiei, atingând în
2011 un nivel record de aproximativ 45 mld. euro. Un curs în depreciere poate stimula cererea externă, element important pentru economia internă în contextul actual.
Pe de altă parte, un curs în depreciere are un impact nefavorabil pentru cererea internă.
Mai ales pentru sectorul bancar, unde rata creditelor neperformante ar
putea să crească, în contextul în care cea mai mare parte a creditului
neguvernamental este în valută (vorbim despre o economie puternic
euroizată).
Perspective pentru leu şi pericole pentru economia autohtonă
Pe termen scurt nu putem lua în considerare o apreciere a cursului de schimb EUR/RON, atâta vreme cât sentimentul din pieţele emergente va fi nefavorabil, iar percepţia investitorilor străini cu privire la economia internă nu se va ameliora. Astfel că nu vom asista probabil la intrări de capital în economie, care să determine presiuni în direcţia aprecierii monedei naţionale.
Dincolo de aceste consideraţii însă, un aspect fundamental pe care
pieţele, economiştii, dar şi cetăţenii şi oamenii de afaceri trebuie
să-l aibă în vedere, este acela al perspectivei de aderare a economiei
interne la Zona Euro. Unul din punctele cele mai sensibile ale unui
astfel de proces este dat de “fixarea cursului” (EUR/RON) înainte de
aderarea la Uniunea Monetară. Asta pentru că, intrarea în Zona Euro cu un leu supraapreciat ar putea genera probleme severe pentru performanţa economiei naţionale în cadrul zonei economice europene.
Andrei Rădulescu este doctor în economie, Senior Investment Analyst în cadrul SSIF Broker