Noul Cod Fiscal obligă persoanele fără venituri să contribuie lunar la bugetul de sănătate. Ce păţeşti dacă nu plăteşti

Dacă nu obţin venituri şi nu cotizează timp de şase luni, năpăstuiţii vor fi obligaţi să plătească de şapte ori mai mult, adică 462 de lei pe lună

Noul Cod Fiscal, care urmează să intre în vigoare din anul 2016, introduce plata obligatorie de contribuţii de sănătate pentru persoanele care nu au niciun fel de venituri, valoarea lunară a acesteia ridicându-se la 5,5% din salariul minim brut pe economie. Astfel, chiar dacă o persoană nu obţine niciun venit, ea va datora CASS de 66 de lei în fiecare lună, având în vedere că salariul minim brut ar urma să crească anul viitor la 1.200 de lei.

O persoană fără venituri va trebui, începând din 2016, să achite anual în contul asigurărilor de sănătate suma de 792 de lei, plata urmând să se facă trimestrial, până la data de 25 a ultimei luni din interval.

Prevederea a fost inclusă în articolul 180 din noul Cod Fiscal, care a fost publicat joi în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgat de către preşedintele Klaus Iohannis.

Articolul respectiv menţionează că „persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menţionate la articolul 155 şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse, datorează, lunar, contribuţie de asigurări sociale de sănătate şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această categorie“.

Sunt scutite de la plata acestor contribuţii mai multe categorii de persoane: copiii până la 18 ani, studenţii şi elevii înscrişi în sistemul de învăţământ până la 26 de ani care nu obţin venituri, femeile însărcinate şi lăuzele care nu realizează venituri, potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa.

Concomitent, nu plătesc astfel de contribuţii soţul, soţia sau părinţii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate.

De asemenea, sunt scutite persoanele cu handicap, eroii Revoluţiei din 1989 şi persoanele persecutate politic. 

Trebuie să te înscrii în 15 zile

Foarte important: statul introduce obligativitatea înscrierii celor care nu realizează venituri la administraţiile financiare de care aparţin în termen de 15 zile de când nu mai obţin venituri. Modelul cererii şi conţinutul acesteia se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Articolul 155 la care se face referire arată că datorează contribuţii de sănătate cei care obţin venituri din salarii, pensii, activităţi independente, investiţii, chirii, activităţi agricole, indemnizaţii de şomaj sau pentru creşterea copilului, ajutoare sociale sau indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă. Aceştia sunt obligaţi deja la plata de contribuţii. 

Ce se întâmplă dacă nu cotizezi

Autorităţile au pregătit şi un mecanism de „pedepsire“ a celor care nu obţin venituri şi nu virează banii la bugetul de asigurări sociale de sănătate pentru o perioadă mai mare de jumătate de an. Pentru aceştia, baza de calcul este de şapte ori salariul minim. Astfel, contribuţiile de sănătate datorate pentru o lună s-ar ridica la 462 de lei, ceea ce înseamnă că pentru şase luni trebuie plătiţi 2.772 de lei.

Conform legislaţiei, asistenţa medicală este gratuită în cazul situaţiilor de urgenţă. În schimb, dacă pacientul doreşte să efectueze controale sau operaţii în alte cazuri decât cele de urgenţă, atunci va trebui să cotizeze la sistemul obligatoriu de stat cel puţin şase luni anterioare solicitării serviciilor medicale .

Cei care nu au bani, dar încep să obţină venituri, trebuie să depună din nou o cerere la Fisc 

Poziţii antagonice

Situaţia noii contribuţii la plata asigurărilor de sănătate de către persoanele ce nu au venituri şi nici nu sunt scutite la plata contribuţiei de sănătate generează opinii antagonice.

Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră că „această contribuţie trebuia să rămână facultativă şi că trebuia plătită doar în cazul aceste persoane utilizau serviciile sistemului public sanitar“. 

El argumentează că, pe de o parte, oricine primeşte servicii publice ar trebui să participe la finanţarea bugetului de stat. „Trebuie încasate taxe de la cetăţeni dacă dorim să avem spitale moderne, curate şi îngrijite, echipamente de ultimă generaţie în cadrul acestor spitale. Dacă nu dorim să legalizăm plăţile informale, dacă ne dorim eliminarea atenţiilor din pliculeţe o să trebuiască să strângem taxe de la contribuabili, pentru că avem medici minunaţi care au o pregătire foarte bună în domeniu, dovada rezultatelor excelente pe care le au când pleacă din ţară“, a afirmat Benţa, pentru „Adevărul“.

Astfel, nu ar fi normal să plătească doar unii şi să beneficieze toţi. El aminteşte şi că angajatorii achită contribuţie de sănătate pentru salariaţi, „fapt pentru care cheltuielile cu impozitele şi taxele suportate de angajatori înfrânează uneori creşterile de salarii“. 

De partea cealaltă, însă, el arată că există şi persoane de bună credinţă, nu evazionişti, ce nu au venituri, iar această taxă le împovărează şi mai mult situaţia fiscală. „Recent a fost prezentat în presă cazul unei mame ce terminase perioada de şomaj, având trei copii acasă, al cărei soţ fusese recent concediat. Pentru această persoană, plata contribuţiei este o sarcină foarte grea pentru că situaţia materială abia îi asigura supravieţuirea, darămite şi plata acestei taxe“, afirmă Benţa.

Consultantul Dragoş Pătroi ridică alte două probleme: noua taxă este discriminatorie deoarece pentru unele categorii de persoane statul achită deja contribuţia de sănătate, în vreme ce costurile de administrare ale statului ar putea fi mai mari decât încasările.

„Din păcate, în categoria persoanelor care datorează contribuţia la sănătate, conform noului Cod fiscal, regăsim agricultorii ce practică agricultura de subzistenţă şi nu sunt în întreţinerea unei alte persoane asigurate, care abia produc pentru consumul propriu. Aceştia nu sunt o greutate pentru statul român“, arată Pătroi.

Prevedere neconstituţională?

„Faţă de alte categorii sociale – şi ne referim la persoanele asistate social pentru care statul deja achită contribuţia de sănătate – apare o defavorizare a acestor persoane ce nu au venituri. Sunt însă mai multe voci ce contestă chiar constituţionalitatea acestei contribuţii, aşadar e foarte posibilă să avem şi o pronunţare a Curţii Constituţionale în cazul în care cineva se consideră nedreptăţit“, mai spune el.

Consultantul atacă şi problema beneficiilor pentru buget pentru noile contribuţii.

„Dacă ne raportăm şi la faptul că procedura fiscală presupune înregistrarea unor declaraţii ale acestor persoane, emiterea şi comunicarea deciziilor de impunere, urmărirea şi administrarea contribuabililor, toate aceste costuri administrative trebuie comparate cu beneficiile/ încasările din această contribuţie. S-ar putea să avem surpriza ca administrarea acestei contribuţii de sănătate să coste mai mult statul decât sumele încasate de la contribuabil.

O să vedem cum decurg şi încasările din această contribuţie şi abia după aceea putem stabili cu exactitate dacă taxa este eficientă sau nu“, conchide Dragoş Pătroi.