DOCUMENT Extemporal la bancă pentru primirea unui credit. Cum sună întrebările dintr-un test de competenţă bancară
0Persoanele care vor dori să apeleze la un împrumut bancar ar putea da teste financiare, prin care băncile să afle cine este bun platnic şi dacă persoana respectivă îşi permite să ia un împrumut.
Patru bănci comerciale, respectiv BCR, OTP Bank, BRD şi Raiffeisen Bank, vor să testeze competenţele financiare ale clienţilor doritori de credite şi există discuţii avansate cu încă trei instituţii financiare. Testul va consta din 10 întrebări şi e nevoie de 8 răspunsuri corecte pentru a-l trece. Exerciţiul nu este însă şi nici nu va fi o condiţie pentru accesarea unui împrumut.
Este vorba despre un „Test de competenţă bancară” lansat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE). Acesta va permite oricărui om care doreşte să îşi ia un credit să îşi testeze nivelul de cunoştinţe financiare şi să afle dacă sunt pregătiţi să se înhame la un împrumut. La rândul lor, şi băncile vor obţine astfel mai multe date despre cunoştinţele financiare ale potenţialilor clienţi şi despre riscul pe care îl presupune fiecare dintre aceştia. Testul este disponibil atât pentru domeniul creditului imobiliar cât şi pentru cel al creditului de consum.
„Ideea este interesantă şi justificarea ei stă în asimetria informaţională care afectează în particular piaţa creditului. E bine ca lumea să fie conştientă la ce se înhamă, să aibă un grad de educaţie financiară. Aşa că, din punctul meu de vedere, iniţiativa este OK”, spune Bogdan Glăvan, profesor de economie.
Cum funcţionează testul
Valentin Lazea, preşedintele Comitetului Director al CEROPE, a explicat cum funcţionează testul. „O parte este un manual cu 100 de întrebări din domeniu care au două, trei sau patru răspunsuri, dintre care unul singur este corect. Manualul va fi afişat pe site-ul fiecăreia dintre băncile pe care le vedeţi aici şi va fi accesibil în mod gratuit. Deci clientul, fie el client al băncii sau om de pe stradă care nu are nicio treabă cu banca, va putea, accesând site-ul oricăreia dintre aceste banci, să ia cunoştinţă de cele 100 de întrebări cu răspunsuri”, a spus el, potrivit Agerpres.
Când clientul va da testul, aplicaţia selectează 10 întrebări din cele 100 din manual, la care el va trebui să răspundă în maxim 10 minute. Dacă răspunde corect la cel puţin 8 întrebări, primeşte un certificat de competenţă bancară. Acesta va certifica faptul că este pregătit să facă un împrumut şi chiar i-ar putea oferi şansa să beneficieze de condiţii mai avantajoase la accesarea creditului. Valentin Lazea argumentează decizia: „De ce nu ar face băncile aşa cum se dă certificatul de conducere auto. Clientul câştigă faptul că poate fi încadrat de bancă într-o categorie de risc mai bună, poate beneficia evident de o dobândă mai bună, de comisioane mai bune”. Punctajul obţinut la acest test nu va restricţiona însă accesul la credite, dar nici nu-l va garanta, potrivit wall-street.ro.
Iniţiativa vine în contextul în care împrumuturile au avut un avânt puternic, dar şi dobânzile la credite au crescut. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează majoritatea ratelor creditelor cu dobândă variabilă în lei, a ajuns miercuri la 3,15%, cel mai mare nivel al ultimilor 4 ani.
În acelaşi timp, Banca Naţională analizează reducerea gradului de îndatorare al populaţiei. În prezent, gradul de îndatorare ajunge, în funcţie de bancă, şi la 60-70%. Propunerea din partea BNR ar fi de plafonare a îndatorării la 40% din venituri.
Cum sună întrebările
Cei interesaţi pot accesa testul pe site-ul CEROPE, la adresa tcb.cerope.ro. Încercările sunt nelimitate, însă pot fi accesate doar 30 de întrebări din cele 100. Un manual demo de întrebări şi răspunsuri pentru testul de competenţă bancară găsiţi aici, dar şi ataşat, la finalul articolului.
Am intrat pe site-ul CEROPE pentru a vedea cum sună întrebările. Găsiţi mai jos câteva exemple de întrebări şi variantele de răspuns.
Deosebirea dintre un credit (între două entităţi juridice) şi un împrumut (între prieteni sau între membrii unei familii) constă în următoarele:
a) se aşteaptă rambursarea celui dintâi, nu neapărat a celui de al doilea
b) termenul de rambursare e clar precizat în primul caz, nu neapărat în al doilea
c) primul este purtător de dobândă, al doilea nu neapărat
d) toate cele de mai sus
În general, băncile se confruntă cu:
a) riscuri mai mici decât riscurile pe care le au clienţii lor
b) riscuri mai mari decât riscurile pe care le au clienţii lor
c) riscuri egale cu riscurile pe care le au clienţii lor
Dacă o bancă comercială practică un sistem diferenţiat de dobânzi la creditare, atunci o dobândă mai mare percepută unui client semnalizează că:
a) probabilitatea de rambursare este mai mică
b) clientul respectiv îi este antipatic băncii
c) banca anticipează o creştere generalizată a dobânzilor
Am nevoie de un credit, iar ofiţerul de credit pare a fi foarte amabil. În aceste condiţii, este rezonabil să presupun că:
a) ofiţerul de credit este un prieten bun, care mă va feri, prin informaţiile oferite, de orice necaz
b) ofiţerul de credit este un tip onest, care îmi va prezenta plusurile şi minusurile contractului de credit
c) ofiţerul de credit este un vânzător, care are tot interesul să vândă cât mai multe credite
d) punctele b) şi c) de mai sus
Soţii Dumitriu au decis să contracteze un credit pentru a achiziţiona un teren şi o casă în mediul rural. După ce şi-au făcut calculele şi au studiat ofertele băncilor, au semnat contractul cu banca la care au considerat că au găsit cea mai avantajoasă ofertă. În ziua a şasea de la semnarea creditului, domnul Dumitriu a intrat din curiozitate la o altă bancă decât cele ale căror oferte le analizase iniţial cu soţia şi a aflat că ar fi putut să contracteze creditul în condiţii mai avantajoase pentru familia lui. În această situaţie, familia Dumitriu:
a) nu mai poate schimba nimic şi trebuie să se resemneze cu contractul deja semnat
b) are dreptul să anuleze contractul de credit cu banca, fără a oferi niciun fel de explicaţie
c) trebuie să dea în judecată BNR pentru că există diferenţe între ofertele de credite
O rată a inflaţiei de 3 la sută înseamnă că:
a) toate preţurile din economie au crescut cu 3 la sută
b) preţurile din economie au crescut în medie cu 3 la sută
c) unele preţuri au crescut cu 3 la sută, iar altele au stagnat
George contractează un credit în dolari, deşi îşi primeşte veniturile în lei. În decurs de un an, leul se apreciază faţă de euro cu 2 la sută, iar euro se depreciază faţă de dolar cu 5 la sută. Având în vedere că creditul a fost contractat în dolari, George va avea de plătit (se presupune că dobânda rămâne fixă):
a) o sumă mai mare exprimată în lei
b) o sumă mai mică exprimată în lei
c) aceeaşi sumă exprimată în lei
Dacă, urmare a nerambursării creditelor de către debitorii rău-platnici, o bancă intră într-o criză de lichiditate, costul pe termen lung al redresării băncii este suportat de:
a) acţionarii băncii, prin diminuarea profitului şi a dividendelor
b) viitorii debitori buni-platnici, prin creşterea dobânzii la credite
c) viitorii deponenţi, prin diminuarea dobânzii la depozite
d) toţi cei de mai sus
Anul acesta doresc să-mi cumpăr un autoturism, pentru care am nevoie de un credit de 10.000 euro. Banca îmi spune că, pe baza veniturilor mele, mă poate împrumuta cu 7000 euro. Ce fac în această situaţie?
a) amân achiziţia autoturismului până când strâng din economii personale suma de 3000 euro care îmi lipseşte
b) mă supraîndatorez, făcând un credit de 3000 euro de la altă bancă
c) mă supraîndatorez, apelând pentru suma de 3000 euro la o Instituţie Financiară Nebancară (IFN)
Dobânda plătită de debitor are o justificare:
a) economică
b) morală
c) atât economică, cât şi morală
Familia Ionescu află că, pentru obţinerea unui credit imobiliar, valoarea proprietăţii trebuie evaluată de un evaluator independent, ales de bancă sau de client. Familia Ionescu preferă să aleagă ea un evaluator independent şi îl îndeamnă pe acesta să supra-evalueze valoarea imobilului. Aceasta este:
a) o strategie inteligentă, deoarece familia Ionescu va putea obţine un credit de o valoare mai mare şi va putea folosi surplusul pentru achiziţii de nevoi personale (consum)
b) o strategie perdantă, întrucât va trebui să plătească creditul mai scump şi timp mai îndelungat, iar în caz de prăbuşire a pieţei imobiliare, supraevaluarea imobilul s-ar putea întoarce împotriva debitorului
Acum câţiva ani, Andrei a luat decizia de a nu contracta un credit ipotecar (în care garanţia este reprezentată de însuşi apartamentul pentru care s-a luat credit), ci a contractat un credit imobiliar, garantând creditul pentru apartament cu o altă garsonieră, pe care o primise moştenire. În prezent, din cauza neonorării obligaţiilor de plată, banca l-a executat silit, dar apartamentul pentru care Andrei a luat credit valorează 55 la sută din valoarea iniţială. În aceste condiţii, banca doreşte să intre în posesia garsonierei care s-a constituit în garanţie imobiliară. Această decizie a băncii:
a) este corectă, deoarece banca trebuie să-şi recupereze banii, iar Andrei a acceptat de la început riscul executării garanţiei
b) este incorectă, deoarece Andrei rămâne fără nici o locuinţă
Pentru un credit imobiliar, banca îmi solicită un avans de 15 la sută. Deoarece nu dispun de banii respectivi, mă gândesc să-i obţin printr-un împrumut de la altă bancă. Aceasta este o idee:
a) foarte bună, deoarece îmi rezolvă problema
b) foarte proastă, deoarece mă face debitor la două bănci, cu şanse mari de a nu putea să-mi achit datoriile
Se încarcă comentariile...
