Consiliul Concurenţei: Este probabil ca preţurile să crească în continuare

Consiliul Concurenţei: Este probabil ca preţurile să crească în continuare

Analiza preţurilor la nivel naţional relevă că majorările din acest an au fost provocate atât de agenţii economici şi de creşterea anumitor accize, cum ar fi cele de la carburanţi, cât şi de şocuri pe latura ofertei în ce priveşte preţurile bunurilor alimentare. Ca atare, românii au importat produse mai scumpe, iar inflaţia a crescut.

Ştiri pe aceeaşi temă

O analiză a preţurilor la nivel naţional, prezentată de Consiliul Concurenţei arată că este probabilă o creştere a preţurilor în viitorul apropiat.
 
„Este probabil ca pe termen scurt şi mediu, preţurile să crească în continuare: Banca Naţională a României a prognozat o creştere cu 2,7% a indicelui preţurilor de consum până la sfârşitul anului 2017, în timp ce anchetele conjuncturale efectuate de Institutul Naţional de Statistică indică o creştere a preţurilor în comerţul cu amănuntul, industrie şi construcţii”, se arată în raportul privind concurenţa în sectoarele cheie, prezentat joi de autoritate. 
 
În perioada decembrie 2016-iulie 2017, preţurile la nivelul economiei româneşti au înregistrat o evoluţie ascendentă, comparativ cu luna decembrie 2016, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). 
 
După o scădere a preţurilor în primele două luni ale anului 2017, având printre factorii de influenţă şi modificările de ordin fiscal, în următoarele luni s-a înregistrat o creştere a indicelui preţurilor de consum (IPC). „La baza acestei evoluţii a stat atât efectul de disipare a reducerii TVA, cât şi creşterea presiunilor inflaţioniste determinate de creşterea accelerată a cererii agregate”, consideră autoritatea. 
 
Astfel, în luna iulie 2017, preţurile bunurilor de consum erau mai mari cu 1,4% comparativ cu luna iulie a anului precedent şi cu 0,7% mai mari comparativ cu luna decembrie 2016. 
 
Accizele şi agenţii economici, printre factorii care au scumpit produsele
 
Astfel, pe plan intern, Consiliul Concurenţei a remarcat presiunile inflaţioniste generate de majorarea costurilor de producţie ale companiilor, ca urmare a creşterii costurilor unitare cu forţa de muncă; anticipările inflaţioniste ale agenţilor economici privind evoluţia viitoare a preţurilor; creşterea anumitor accize (ex: accizele la tutun şi la carburanţi) şi a preţurilor administrate; condiţiile climaterice adverse, ce au generat un impact negativ pe piaţa energiei, respectiv pe piaţa produselor alimentare. 
Pe plan extern, s-a remarcat influenţa unor şocuri pe latura ofertei în ceea ce priveşte preţurile bunurilor alimentare (în special în cazul citricelor şi fructelor meridionale), dar şi diminuarea pronunţată a procesului dezinflaţionist la nivel global (majoritatea cotaţiilor materiilor prime, cu precădere cele energetice, au înregistrat o evoluţie ascendentă începând cu sfârşitul anului 2016). 
 
„Aceste efecte au avut ca rezultat importuri mai scumpe pentru bunurile achiziţionate de către consumatorii români şi creşterea ratei inflaţiei. Conform Raportului asupra inflaţiei (august 2017), elaborat de Banca Naţională a României, presiunea concurenţială a fost unul din factorii ce au contribuit la limitarea majorărilor de preţuri, prin prisma faptului că agenţii economici autohtoni au fost constrânşi de fenomenul de extindere a importurilor (pentru acoperirea consumului intern în creştere), dar şi de faptul că marile lanţuri de retail tind să exploateze piaţa în creştere, inclusiv prin intermediul reducerilor succesive la alimente şi la alte bunuri de consum (îmbrăcăminte şi încălţăminte)”, consideră autoritatea. 
 
Românii cheltuiesc 30% din venituri pe alimente şi băuturi. Media europeană e 15%
   
Coşul de consum al românilor prezintă atât asemănări, cât şi diferenţieri semnificative comparativ cu media europeană. Principala diferenţă constă în faptul că românii cheltuie cea mai mare parte din veniturile proprii pentru bunuri de bază: achiziţia de alimente şi băuturi non-alcoolice – 30,2% în coşul de consum al românilor, faţă de numai 15,4% în cazul mediei europene. 
 
În acelaşi timp, bugetul consumatorilor români alocat pentru anumite servicii este mai redus: restaurante şi hoteluri – 3,5% în România faţă de 9,5% în UE; recreere şi cultură – 6,6% faţă de 10%; diverse bunuri şi servicii (asigurări, instrumente financiare, protecţie socială, îngrijire personală etc.) – 3,1% faţă de 9,4%.
 
În 2016, preţurile pentru bunurile de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Cele mai mari preţuri s-au înregistrat în Danemarca (138,7% din media UE), Irlanda (124,6%) şi Suedia (124,1%). 
 
Preţurile din România se află la aproximativ 51,6% din media Uniunii Europene, acestea încadrându-se în tiparul regional: 52,9% în Polonia, 59,6% în Ungaria, sau 63,4% în Lituania. 
 
De altfel, preţuri mai reduse comparativ cu cele din România se regăsesc numai în Bulgaria: 47,9%. 
 
Pentru educaţie şi sănătate plătim mai puţin ca media europeană şi mai mult pe electrocasnice, îmbrăcăminte şi încălţăminte
   
La nivelul grupelor de produse, consumatorii români plătesc sub media europeană pentru majoritatea bunurilor de larg consum şi serviciilor adresate consumatorilor finali. Cele mai semnificative diferenţe se remarcă în cazul serviciilor de educaţie şi sănătate, în rândul anumitor alimente precum legumele, fructele şi cartofii, pâinea şi cerealele, dar şi în cazul utilităţilor (electricitate şi gaze). 
 
Faptul că majoritatea preţurilor bunurilor de consum sunt mai reduse în România comparativ cu media europeană este explicat atât de puterea de cumpărare mai redusă a consumatorilor români, dar şi de faptul că firmele beneficiază de costuri cu forţa de muncă mai mici.
 
Există însă şi cazuri unde consumatorii români plătesc preţuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate şi a ouălor (90,6%), aparatelor de uz casnic (90,6%), articolelor de îmbrăcăminte (91,6%) şi încălţăminte (101,4%).
 
citeste totul despre: