Ce se va întâmpla cu pensiile private în următorii ani

Statul va continua să ia bani din pensiile private pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu pensiile de stat, încercând să ţină în frâu şi datoria publică, estimată a atinge 70% din PIB în 2020.

Programul de Convergenţă 2018 – 2021, publicat vineri seară pe site-ul Ministerului Finanţelor, atinge printre altele două probleme extrem de grave: pensiile private şi datoria publică.

Potrivit estimărilor făcute de MFP, perspectivele demografice vor duce la creşterea accentuată a cheltuielilor cu pensiile de stat, care ar putea atinge 9% din PIB peste 30 de ani. „Pilonul 2 de pensii va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuielilor cu pensiile, cu atingerea unei ponderi de 1,1% din PIB la sfârşitul orizontului de prognoză (2070 n.r.)“, se arată în Programul de Convergenţă 2018-2021, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Plata pensiilor va însemna 9% din PIB peste 30 de ani

Potrivit documentului, rezultatele estimate prin modelul de pensii indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8% din PIB în anul 2016, la circa 9% din PIB la mijlocul decadei 2050-60, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, până la ponderile de la finalul anilor 2040 (8,7%).

„Pe termen mediu şi lung, evoluţia sectorului de pensii este puternic influenţată de perspectivele demografice date de evoluţia ratei natalităţii şi a speranţei de viaţă şi de procesul inevitabil de îmbatrânire a populaţiei. (...) Conform estimărilor Eurostat (EUROPOP2016), în România, speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecţie, de la 71 de ani şi 2 luni în 2013 la 83 de ani şi 6 luni în 2070. Speranţa de viaţă la naştere este estimată să crească cu aproape 10 ani pentru femei, de la 78 de ani şi 5 luni în 2015 la 88 de ani şi 3 luni în 2070, ceea ce indică o uşoară convergenţă a speranţei de viaţă între bărbaţi şi femei“, se arată în documentul citat.

Fără contribuţii la Pilonul II, statul câştigă 0,4% din PIB

Luna trecută, Horia Braun, economistul-şef al BCR aprecia că transferul contribuţiilor de la bugetul de pensii private la sistemul public de pensii, ar aduce venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei în a doua jumătate a acestui an, circa 0,4% din PIB, exact procentul cu care Guvernul ar putea depăşi deficitul asumat de 3% din PIB, potrivit estimărilor.

 „Existenţa unor probleme privind îndeplinirea ţintei de deficit este relevată de dezbaterea privind Pilonul 2 de pensii private“, scrie Braun. Contribuţia la pensia privată e acum de 3,75% din venitul brut al angajaţilor, iar la stat merg 21,25%. Dacă Guvernul nu mai virează banii la Pilonul 2, începând cu 1 iulie, atunci încasează mai mult cu 3,6 miliarde de lei, adică 0,4% din PIB, „care se întâmplă să fie estimarea noastră pentru depăşirea ţintei de deficit din 2018. Unii ar putea numi asta o coincidenţă“, scrie economistul.

Datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în 2020

O simulare făcută de Finanţe, în programul de Convergenţă, arată că în cazul unor şocuri asupra creşterii, ratei dobânzii şi a balanţei primare, ponderea datoriei publice poate ajunge la mai mult de 70% din PIB în anul 2020, procent care poate fi ajustat la 35% dacă se continuă linia ajustării fiscale indicate de Comunicarea Comisiei privind flexibilitatea Pactului de Stabilitate şi Creştere.

 „Analiza din perspectiva Raportului Comisiei Europene, privind Sustenabilitatea Fiscală, ediţia 2015, confirmă absenţa unor riscuri semnificative pe termen scurt, în ciuda unor sensibilităţi legate de poziţia investiţională internaţională netă, datoria publică şi creditele neperformante. Cu toate acestea, pe termen mediu se prefigurează riscuri considerabile. Analiza de sustenabilitate a datoriei relevă o creştere a datoriei până la peste 60% din PIB la orizontul anului 2026, combinată cu riscurile scoase în evidenţă de testele de sensibilitate, în special de şocurile negative ce pot ameninţa balanţa primară“, se arată în Programul de Convergenţă 2018 – 2021.

 Potrivit acestuia, simularea unor şocuri simultane la adresa creşterii, ratei dobânzii şi a balanţei primare conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în anul 2020. Totuşi, se apreciază că printr-o convergenţă către Obiectivul pe Termen Mediu în conformitate cu instrumentul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi urmând linia ajustării fiscale indicate de Comunicarea Comisiei privind flexibilitatea Pactului de Stabilitate şi Creştere, datoria publică a României s-ar reduce la 35% din PIB în 2026. Pe de altă parte, analiza indicatorului de decalaj al sustenabilităţii pe termen mediu atrage atenţia asupra riscurilor determinate de poziţia bugetară iniţială nefavorabilă şi, parţial, de către proiectatele cheltuieli publice legate de îmbătrânirea populaţiei.