Avertisment: Românii vor plăti din buzunarul propriu ajutoarele de stat care vor fi date pentru Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Construirea reactoarelor de la Cernavodă costă cel puţin 6,5 miliarde de euro, bani care vor fi plătiţi ori de la bugetul de stat, ori prin facturile la electricitate ale fiecărui român, ca şi în cazul certificatelor verzi
Construirea reactoarelor de la Cernavodă costă cel puţin 6,5 miliarde de euro, bani care vor fi plătiţi ori de la bugetul de stat, ori prin facturile la electricitate ale fiecărui român, ca şi în cazul certificatelor verzi

Consumatorii români de energie vor fi cei care vor suporta din buzunarele proprii ajutoarele de stat pe care le promite Guvernul pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, a declarat, marţi, Lavinia Andrei, preşedintele organizaţiei nonguvernamentale de mediu Terra Mileniul III, într-o conferinţă de presă.

„Din informaţiile noastre, compania chineză care va construi reactoarele a cerut garanţii de stat pentru o rată internă de rentabilitate de 15%. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 a fost evaluat la 6,5 miliarde de euro în condiţiile unei rate interne de rentabilitate de 11,3%, deci preţul final va fi mult mai mare“, a spus Lavinia Andrei, citată de către Agerpres.ro.

Declaraţia ei vine în contextul în care, săptămâna trecută, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat raportul ministrului Energiei, Victor Grigorescu, cu privire la proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă şi a stabilit că este o investiţie prioritară pentru România.

Proiectul celor două unităţi reactoare este realizat cu grupul chinez China General Nuclear Power Corp.

Totodată, Daniela Lulache, directorul executiv al Nuclearelectrica, declara joi, 26 mai, că Guvernul român a aprobat şi a trimis o scrisoare companiei chineze prin care îi confirmă acesteia că proiectul poate fi realizat doar cu ajutorul statului român, prin urmare va primi ajutoare de stat precum contractele pentru diferenţă. Acestea sunt practic un mecanism prin care statul asigură preluarea energiei la un preţ care să acopere investiţia, costurile de producţie şi profitul.

„Toate aceste ajutoare de stat vor fi decontate de către consumatorii din România, de către cetăţeni, din buzunarul nostru. Noi cu pierderile şi investitorul cu profitul“, a mai spus preşedintele Terra Mileniul III.

Ea a acuzat şi lipsa de informaţii publice din acest sector, precizând că nu a găsit nicăieri scrisoarea la care a făcut referire şeful Nuclearelectrica şi nici motivarea pentru care a fost aprobat acest document în Guvern.

„Strategia energetică a României este încă în construcţie, dar noi, alături de alte organizaţii de mediu, nu am fost acreditaţi să participăm la consultări. Vom trimite punctul nostru de vedere ministerului în cadrul sesiunii de consultare publică ce are loc acum, după publicarea primelor rapoarte“, a mai spus Lavinia Andrei.

Luni, Forumul Atomic Român ROMATOM a transmis un comunicat de presă potrivit căruia proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va duce la crearea a aproximativ 16.000 de locuri de muncă în industria naţională, însă preşedintele organizaţieiTerra Mileniul III susţine că nu există niciun studiu care să ducă la această concluzie.

Cât de mare este diferenţa de preţ

La rândul ei, Patricia Lorents, expert în cadrul ONG-ului austriac Friends of the Earth, prezentă la conferinţa de la Bucureşti, a arătat că, în 2014, Comisia Europeană a aprobat contractele pentru diferenţă pentru proiectul de la Hinkley Point, din Marea Britanie, iar acestea asigură, timp de 35 de ani, un preţ garantat de stat de 96 de euro pe MWh, în condiţiile în care, în piaţă, preţul electricităţii este de 30 de euro pe MWh şi este estimat să scadă la 20 de euro până în 2020.

„Acelaşi lucru se doreşte şi în România. Aceste cifre arată cât de scumpă este energia nucleară şi faptul că nu este o tehnologie care să fie viabilă din punctul de vedere al pieţei“, a susţinut Patricia Lorents.

De asemenea, întrebată care ar fi, în opinia sa, cele mai bune tehnologii pentru producţia de energie ieftină şi nepoluantă, Lavinia Andrei a indicat proiectele mici de producţie a energiei, pe care consumatorii casnici le pot monta la ei acasă. „S-a dorit să beneficieze de schema de sprijin doar companiile mari, iar micii producători au fost scoşi din joc. Nu pot instala o tehnologie de producţie a energiei regenerabile acasă, pentru că nu pot face faţă multitudinii de acte, în timp ce în alte ţări te racordează imediat. Astfel că şi noi, consumatorii casnici, am putea deveni din consumatori, producători şi am putea beneficia de schema de sprijin“, a continuat Lavinia Andrei.

Memorandum cu chinezii

În noiembrie 2015, Nuclearelectrica, compania de stat care operează reactoarele 1 şi 2 de centrala de la Cernavodă, şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un nemorandum de înţelegere pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Memorandumul nu reprezintă, însă, un acord între părţi. În prezent, au loc negocieri între cele două companii, însă cel mai mare obstacol este legat de unele condiţii solicitate de compania chineză.

Profit cât carul

Astfel, China General Nuclear Power Corporation a solicitat garantarea unui nivel al ratei interne de rentabilitate (IRR -internal rate of return) de 15%, considerat inacceptabil de fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu. Acest nivel este gigantic având în considerare nivelul mare al subvenţiilor sau facilităţilor fiscale necesare pentru ca acesta să fie realizat.

Nu se susţin financiar

Potrivit planului de administrare al Nuclearelectrica, publicat anul trecut cu ocazia listării la Bursă a companiei, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost gândit cu o rată internă de rentabilitate de 11,3%. 

Numai că acum preţul energiei a scăzut foarte mult pe bursă, iar acesta nu mai este rentabil. Astfel, mulţi experţi ridică semne de întrebare privind rentabilitatea unei astfel de investiţii, din cauza excesului de ofertă de pe piaţa românească.

Proiectul presupune construcţia a două noi reactoare de tip CANDU 6 pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh.

Cele două reactoare aflate în prezent în exploatare, 1 şi 2, au aceeaşi putere instalată şi acoperă în prezent aproape 20% din producţia de energie electrică a României. 

Dacă statul român va ajunge la un acord cu firma chineză, noile reactoare vor fi construite şi operate printr-o companie mixtă, în care chinezii ar avea controlul, cu o participaţie de cel puţin 51%. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite