O companie din China şi două din România sunt interesate să cumpere Oltchim. Cine sunt peţitorii combinatului chimic

Combinatul petrochimic Oltchim Râmnicu Vâlcea a primit trei scrisori de intenţie pentru privatizare din partea unei companii din China şi a două din România, au declarat, miercuri, reprezentanţii companiei, potrivit Agerpres.ro.

„Compania chineză Junlun nu şi-a pierdut interesul pentru a achiziţiona Oltchim. Ei cunosc foarte bine starea combinatului şi ce se întâmplă aici. Însă au nevoie de un investitor care, credem noi, încă nu a luat o decizie finală. Pe de altă parte, partea chineză preferă să nu se facă publice prea multe aspecte înainte de a se întâmpla ceva concret pe această temă. Însă interesul încă există şi vor veni în luna martie într-o vizită la Vâlcea“, a declarat Niculae Bălan, reprezentantul BDO Business Restructuring, firmă care, împreună cu Rominsolv, este administrator judiciar al combinatului.

În plus, mai există alte două firme româneşti interesate de preluarea combinatului, a adăugat Gheorghe Piperea, reprezentantul Rominsolv. El a refuzat să dea vreun nume, însă a precizat că este vorba despre un consorţiu de companii şi de o firmă de pe piaţa de capital. „În afară de aceşti investitori, care au trimis scrisori de intenţie, nu s-a mai arătat nimeni interesat să preia Oltchim. Doar cei trei“, a mai spus Piperea.

Junlun Petroleum, Chimcomplex şi SIF Transilvania

Pe lângă compania chineză Junlun Petroleum, anii trecuţi şi-au manifestat dorinţa de a participa la privatizarea Oltchim fondul de investiţii SIF Transilvania, dar şi compania Chimcomplex, deţinută de omul de afaceri Ştefan Vuza. De asemenea, şi compania petrolieră din Azerbaidjan dorea combinatul - SOCAR - şi erau interesate şi grupul petrolier MOL (Ungaria) şi Gazprom Neft (Rusia).

Combinatul petrochimic Oltchim estimează că va finaliza anul 2016 cu un profit net de 110.000 de euro, fiind pentru prima dată în 10 ani când compania ar ajunge pe plus cu întreaga activitate, a precizat Piperea.

Combinatul va creşte capacitatea de funcţionare de la 30% în prezent la 35% şi va începe producţia şi comercializarea unui produs nou, un plastifiant folosit în prelucrarea PVC-ului, după ce va retehnologiza o instalaţie de pe platforma vâlceană.

Transferul activelor depinde de decizia Comisiei Europene

Oficialii companiei au arătat că aşteaptă consolidarea rezultatelor financiare ale companiei şi răspunsul Comisiei Europene cu privire la un posibil ajutor de stat pentru a transfera activele viabile ale combinatului, contractele şi angajaţii într-o nouă companie care să nu fie grevată de datorii.

„Transferul efectiv şi toate actele ne costă acum între 800.000 şi 1.000.000 de euro şi preferăm să alocăm pentru investiţii aceşti bani şi să aşteptăm consolidarea rezultatelor“, a mai spus Piperea.

Oltchim 2 va conţine şi platforma de la Arpechim

Noua companie ar urma să fie vândută unui investitor privat. Întrebat de ce este preferată privatizarea, din moment ce Oltchim ar putea fi eficientizat şi ar putea funcţiona pe profit, Piperea a precizat că doar un investitor privat poate atrage credite de la bănci pentru continuarea activităţii la aceleaşi standarde.

„Ne-am dori ca noua companie viabilă, acel Oltchim 2, să conţină şi instalaţiile de pe platforma Arpechim de la Piteşti. Acum avem costuri de 5-6 milioane de euro pe an pentru conservarea lor, însă pe măsură ce timpul trece cresc şansele ca aceste instalaţii să se degradeze“, a adăugat Piperea.

El a mai arătat că Oltchim are la dispoziţie patru ani pentru a ieşi din insolvenţă, începând cu luna aprilie 2015, când a fost aprobat planul de restructurare. Combinatul este în insolvenţă din ianuarie 2013.

„În acest plan de restructurare este inclusă şi privatizarea combinatului“, a declarat, la rândul său, Bogdan Stănescu, administratorul special al Oltchim, prezent la conferinţă.

De la intrarea în insolvenţă, compania a disponibilizat 1.200 de salariaţi, pe care însă speră să-i reangajeze odată cu relansarea producţiei. În prezent, în cadrul combinatului lucrează 1.936 de angajaţi.

Trei sferturi din producţia combinatului merge la export, în ţări precum Italia, Germania, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria şi Ucraina.