Iisus sau Baraba? Despre ce ar trebui să facem
0„Degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat” - probabil că mulţi cunosc portretul făcut lui Ştefan cel Mare de Grigore Ureche. Dar ce ar trebui să vărsăm de Anul Nou?
Nu mă gîndesc la lacrimi — ele sunt mult prea facile. Nici la sărmăluţe, care la fel. Mă gîndesc că ar trebui să ni se verse bucuria pe feţele noastre, într-un zîmbet, în multe zîmbete.
Să nu fie, ele, zîmbetele visurilor deşarte. Mai bine să fie zîmbetele care pornesc dinlăuntrul nostru. Un zîmbet nu depinde nici de salar, nici de şef. Un zîmbet depinde doar de noi înşine.
Sigur, asta se poate scrie fără cinism doar despre cei care au loc de muncă şi acoperiş deasupra capului. Dacă tot vrem să ne plîngem, să ne plîngem pentru ceilalţi, ceea ce înseamnă să avem mărinimia pe care o invocăm ori de cîte ori ne afirmăm creştinismul. Dar creştinismul nu e atît catolicismul bogat, protestantismul rece sau ortodoxia evlavioasă, cît este credinţa că toţi suntem fiii lui Dumnezeu şi toţi merităm o bucată de pîine.
La viaţa mea, nu am fost mare activist social: nu m-am legat de colţul vreunui hotel, nu am căzut în centrul vreunui oraş ca cei pe care i-a nimerit un glonţ al dictaturii. Nici nu vreau aşa ceva: sunt scriitor, aş vrea să atrag atenţia prin mijloacele vocaţiei mele că nu sărăcia celor care muncesc este cea mai arzătoare.
Pe de altă parte, nu săracii sunt şmecheri, deşi de bună seamă sunt şi printre ei. Dacă sunt, atunci sistemul ticăloşit i-a împins să fie. Dacă nu ai ce mînca, devii cinic cît ai zice pîine. Şi ce, dacă ai ce mînca, nu poţi deveni?
Societatea asta nu se va îmbunătăţi cu demagogii contra sărăciei, nici cu demagogii pro-sărăcie, nici cu performanţă sperată. Situaţia se va ameliora numai dacă fiecare face ceva, îşi pune osul cum poate el mai bine.
Într-o nuvelă scrisă de marele scriitor maghiar Frigyes Karinthy, se reorganizează procesul lui Iisus. Pe cine să eliberăm, întreabă Pilat. Pe Iisus, răspunde fiecare individual. Dar gloata strigă: Pe Baraba!
Ar fi bine să nu ne gîndim doar la noi. Atunci, vom fi creştini adevăraţi; atunci, îl vom elibera pe Mesia, nu propria noastră invidie şi ură.
An Nou Fericit!
Se încarcă comentariile...
