Lumile unui artist-filosof

Lumile unui artist-filosof

Expoziţia „Horia Damian – lucrări din Franţa“ este deschisă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană până la 11 noiembrie. Organizată la numai o săptămână după expoziţia de la Mogoşoaia, dedicată primei perioade de creaţie a artistului, actuala selecţie permite o imagine amplă a esteticii lui Horia Damian.

După plecarea definitivă în Franţa, în 1946, Horia Damian, atunci în vârstă de 24 de ani, a studiat cu André Lothe şi cu Fernand Léger, dornic să cunoască tendinţele artistice ale momentului. Lecţia cubistă răspunde unei laturi a demersului său pictural.

Arhitectul nu putea rămâne insensibil la organizarea riguroasă a compoziţiei, după principii aproape matematice, aşa cum a fost interesat şi de neoplasticismul lui Mondrian. Rămânea pasiunea lui pentru culoare, descoperită în pictura românească interbelică şi în operele fovismului. Teoria lui Léger privind culoarea locală (culoarea reală a obiectului, neinfluenţată de lumină) nu putea decât să-i convină.

între Venus şi Eva

Pornind de aici, Horia Damian îşi va crea propriul stil, independent de viziunile estetice predominante. Din 1951, când realizează prima pictură importantă a etapei pariziene, „Cer înstelat“, până astăzi, artistul a creat o serie de cicluri, motivele fiecăruia regăsindu-se de-a lungul anilor în multe opere.

Rezultate dintr-o perfectă stăpânire a meşteşugului, capabil să susţină transpunerea în vizual al căutărilor sale metafizice, lucrările lui Horia Damian captivează prin materialitatea semnului, prin ştiinţa punerii în pagină care potenţează relaţia cu privitorul, prin tehnicile mixte folosite (pictură şi obiect, sculptură şi culoare), prin monumentalitatea operelor.

Constelaţiile, Colina, Mesagerul, Colanele, Piramidele, Oraşul, Miracolul sunt teme care revin şi care mărturisesc nevoia artistului de a descoperi legătura dintre sensibilitatea proprie şi ordinea cosmică. Din punct de vedere intelectual, citatul cultural îi serveşte la edificarea consubtanţialităţii individului cu lumea, începând cu „Mastabalele“ şi „Oraşele“, nelocuibile, atât de aproape ca structură de mormintele egiptene. Complexitatea sufletului şi condiţiei omeneşti este un alt filon al operei lui Damian.

„Naşterea lui Venus“ , relief pictat, acrilic, pânză pe lemn, 2006

De la „Autoportretele“, metamorfozate uneori sub figura filosofului, la „Lancelot“ sau „Naşterea lui Venus“, combinaţia de nelinişte, de nebunie şi de aspiraţie către înalt fascinează. Poate că, din punct de vedere al viziunii artistului, cele mai puternice cicluri sunt „Coloanele“ şi „Miracolele“. Primele, monumentale, solide, trecute prin vicisitudini care le culcă la pământ sau le înlănţuie, devin un simbol cu multiple sensuri: dăinuire, încătuşarea lumii, creşterea şi dărâmarea diferitelor civilizaţii.

Celelalte, realizate mai ales în ultima perioadă de creaţie, vorbesc despre căutarea sacrului. Rupând toate canoanele reprezentării „Învierii“, de la reprezentarea unui Iisus fără cap la împingerea imaginii către privitor cu ajutorul perspectivei inverse, Horia Damian transplantează miracolul divin în zona percepţiei umane. Rezultă o ridicare a statutului individului, de la mâna de ţărână la dumnezeire.

Inteligenţă şi sensibilitate

Din 1952, când a expus la Galeria Arnaud şi până acum, opera lui Horia Damian a primit recunoaşterea internaţională. New York, Milano, Roma, Düsseldorf, Tokyo, Haga, Köln îi găzduiesc expoziţiile personale. În două rânduri, prezenţa sa la Bienala de la Veneţia, a doua oară, în 1993, ca reprezentant al României, în expoziţia organizată de criticul Radu Varia, este remarcată de critică şi de public.

În prefaţa substanţialului catalog editat de Muzeul Naţional de Artă Contemporană există un text semnat de Michel Tapié: „Opera lui Horia Damian nu încetează să se dezvolte într-o fecundă continuitate contradictorie: inteligenţa în slujba sensibilităţii. Probabil singura sursă de creaţie completă, aşa cum şi-o doreşte publicul actual, saturat de redundanţa conformistă a experimentelor“. Textul datează din 1960. Expoziţia de la MNAC demonstrează validitatea lui şi astăzi, când maestrul Horia Damian, în vârstă de 87 de ani, continuă să creeze.