"Limba romana s-a tiganit"

declara Eugen Simion, presedintele Academiei Romane

"Noi insisi am participat la funerariile acestui om extraordinar de genial. Presedentia s-a numarat printre principalii protagonisti care si-au adus aportul la reusita ceremoniei de la ora doisprezece". Cam asa ar suna (in varianta ipotetica) o stire difuzata pe posturile noastre de radio si TV, daca luam in calcul greselile deloc ipotetice ale oamenilor din acest mediu. Consiliul National al Audiovizualului, sub patronajul Academiei Romane, a organizat ieri o dezbatere cu tema "Folosirea limbii romane in programele de radio si de televiziune". Dupa o monitorizare care a vizat Romania 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Prima, Tele 7 abc, OTV, Romania Actualitati, Radio XXI, Europa FM, ProFM, Contact, Uniplus, Total, Romania Tineret si Atomic, diagnosticul e clar: limba romana este bolnava. Iar principalii vinovati sunt oamenii din mass-media electronica. "Limba romana folosita la radio si televiziune este in suferinta in toate compartimentele ei. (...) Limba nationala e denaturata si uratita", remarca "doamna gramaticii", prof. Mioara Avram, coordonator, alaturi de prof. Theodor Hristea, al monitorizarii. Graba, neatentia, comoditatea, superficialitatea, snobismul si pretiozitatea lingvistica sunt, dupa parerea acestuia din urma, cauzele frecventelor erori de ortoepie, morfologie si sintaxa. Nu lipsesc greselile de vocabular: pleonasmele fac casa buna cu cliseele, imprumuturile inutile din engleza sau franceza si expresiile vulgare sau chiar obscene. "A reveni din nou", "a ranforsa", "alcoolemie in sange", "cum vrea muschii mei", sunt sintagme ce pigmenteaza discursurile oamenilor din radio si TV. Iar cand un buletin informativ alcatuit din stiri grave se incheie cu zambetul ghidus al crainicei, avem tabloul complet. Limba trebuie sa se schimbe, sa se dezvolte, dar nu cu "ajutorul" inculturii. Iar cultura, asa cum sublinia Theodor Hristea, nu se mosteneste, ci se dobandeste "Nu cred in corectarea limbii prin lege", declara deputatul Mona Musca, membru al Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor. Dar trebuie sa existe o modalitate de a stopa "tiganirea limbii romane", dupa cum defineste acest proces acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane. O propunere a venit chiar din partea Monei Musca: aceasta monitorizare ar trebui sa continue cu organizarea de cursuri in institutiile radio si TV. Mai mult, doamna deputat are si o solutie cu haz: un grup umoristic, cum este Divertis, sa realizeze o emisiune pe tema degradarii limbii. Dincolo de aceste variante, rezolvarea concreta nu poate veni decat din invatamant. Limba romana nu se poate apara singura de incultura, indolenta si semidocti, intr-un prezent in care audienta a devenit o obsesie. "Invatamantul preuniversitar nu contribuie suficient nici macar la constituirea culturii generale, cu atat mai putin la formarea culturii lingvistice". Observatia ii apartine lui Theodor Hristea, care este, totusi, convins ca limba romana va rezista tuturor agresiunilor la care este supusa. "Trebuie sa-i indulcim suferinta", a adaugat reputatul lingvist. Cultivarea limbii este de neconceput fara eforturi conjugate ale institutiilor statului. In ceea ce priveste televiziunile, ar fi binevenite mai multe programe de "ecologie lingvistica". Daca agresivitatea limbajului, exarcerbarea vulgaritatii si lipsa originalitatii productiilor autohtone vor ramane coordonatele televiziunii si radio-ului din Romania, urmarile vor fi serioase. Vom deveni un popor care "se face de bacanie", "o imbulineaza", pe care "va cadea magareata", dar care "nu pune botul usor", desi i se tot dau "tepe". In concluzie, "un popor de popor", care are o "limba de limba".