„Şi dacă dragostea ar dăinui”, o provocare pentru îndrăgostiţii secolului 21

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Volumul „Şi dacă dragostea ar dăinui“ de Alain Finkielkraut, recent apărut la Editura Humanitas, în traducerea lui Vlad Russo, va fi subiectul de discuţie al unei seri speciale dedicate celebrului filozof şi eseist francez. Evenimentul va avea loc joi, 16 aprilie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Jurnalistul Luca Niculescu, directorul general al Editurii Humanitas Lidia Bodea şi scriitorul Radu Paraschivescu vor lua parte la o dezbatere ce va porni de la câteva întrebări lansate de filosoful şi eseistul francez Alain Finkielkraut, în cartea sa „Şi dacă dragostea ar dăinui”. Discuţia va fi moderată de Vlad Russo, senior editor Humanitas, care este şi tarducătorul lucrării.

„E oare de ajuns să iubeşti ca să ştii să iubeşti? Iubirea însăşi merită să fie iubită, este ea demnă de stimă şi încredere? Are suficiente resurse pentru ca, odată cu ridicarea tuturor restricţiilor, cu lichidarea tuturor tabuurilor, cu învingerea tuturor obstacolelor, să reziste la proba timpului? Avem oare temeiuri să mai credem în dragostea care dăinuie, sau făgăduiala asta nu-i decât o himeră, o iluzie, o păcăleală, un primejdios miraj?” Iată câteva dintre temele propuse pentru dezbaterea care se va desfăşura joi, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

„Nu mă pot împăca cu caracterul efemer al dragostei în epoca noastră marcată de goana după imediat”, spunea Alain Finkielkraut, într-un interviu apărut în ELLE România.

„Societatea noastră se află într-o situaţie contradictorie. Pe de-o parte, n-a acordat niciodată atâta valoare dragostei. De cealaltă, nu mai acordă nici o valoare cuvântului rostit. Cuvântul nu-l mai angajează pe îndrăgostit. Spunem «Te iubesc», dar nimeni nu se mai socoteşte obligat să respecte această făgăduială de eternitate. Mi se pare că dragostea lipsită de orice făgăduială nu e decât o modalitate a consumului”, explica eseistul francez.

„Tot ce ştiu despre dragoste am aflat din experienţă, din filozofie – Platon, Kierkegaard, Levinas – şi din literatură. Subiectul prin excelenţă al romanului european este dragostea… Am încercat să trec peste neputinţa de a scrie romane încercând să fac un fel de roman din romanele altora. Este adevărat că literatura spune poveşti, dar asta nu înseamnă că lasă în seama filozofiei monopolul gândirii; literatura gândeşte lumea în mod narativ. Pentru a cerceta fenomenul omenesc – acesta este, probabil, privilegiul său exclusiv –, ea pune indivizii în locul omului, analizează situaţii, pune în scenă personaje. Literatura ne reaminteşte astfel că nu ne putem găsi drumul prin lume doar cu ajutorul raţiunii practice”, mai spune filosoful francez.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite