Regizorul Liviu Ciulei a murit
0Regizorul Liviu Ciulei a murit în noaptea de luni spre marţi, la vârsta de 88 de ani, în Germania, au declarat pentru Mediafax reprezentanţii Uniunii Teatrale din România (UNITER).
Liviu Ciulei s-a născut pe 7 iulie 1923, la Bucureşti. În 1942 s-a înscris la Facultatea de Arhitectură, iar în anul 1943 la Conservatorul de Artă Dramatică, urmând cursurile în paralel. În anul 1946 a absolvit Conservatorul, apoi a făcut stagiul militar, obţinând gradul de sergent.
La 23 de ani, student la arhitectură, a regizat şi a făcut decorurile pentru primul său spectacol profesionist, "Poveste stranie".
Între anii 1948 şi 1956 a realizat scenografia la mai multe spectacole de teatru, în unele dintre acestea interpretând şi diverse roluri.
Din anul 1951, a început să joace şi în filme, primul fiind "în sat la noi", în regia lui Jean Mihail şi Victor Iliu.
Liviu Ciulei, tatăl regizorului de film Thomas Ciulei, a fost profesor de teatru la două universităţi prestigioase, Columbia University şi New York University, dar şi membru de onoare al Ordinului Arhitecţilor.
Breasla artiştilor, în doliu
Actriţa Mariana Mihuţ a declarat, pentru Mediafax, că decesul regizorului Liviu Ciulei reprezintă o pierdere inestimabilă pentru lumea culturală românească. "Este pentru fiecare dintre noi şi mai ales pentru teatru o pierdere inestimabilă. Era ultimul mare titan", a declarat Mihuţ.
Actriţa l-a caracterizat pe Liviu Ciulei ca fiind "un deschizător de drumuri" şi "un om de teatru multilateral, cum nu se va naşte multă vreme de acum înainte pe pământul românesc".
Actorul Mircea Albulescu a spus că Liviu Ciulei a lăsat semne adânci în viaţa celor care se îndeletnicesc cu teatrul. Albulescu a mai amintit şi că Liviu Ciulei a fost un arhitect important, că a creat decoruri extraordinare şi privea regia într-un alt fel. "Pe urmele lui calcă acum Silviu Purcărete", a apreciat Albulescu.
Actorul Vlad Zamfirescu a declarat pentru „Adevărul“ că Liviu Ciulei a fost unul dintre cei mai mari oameni de teatru pe care i-a cunoscut. „Înţelegea într-un mod absolut fabulos fenomenul teatral şi avea o extraordinară eleganţă a vieţii“, a spus actorul.
Citiţi şi
Liviu Ciulei: „Fiecare spectacol al meu a fost diferit"
Marius Manole: „A murit Liviu Ciulei, cel mai complex artist român"
Victor Rebengiuc: "Moartea lui Liviu Ciulei e o pierdere ireparabilă"
Filmografie
- în sat la noi (1951)
- Nepoţii gornistului - 1953 (r. Dinu Negreanu)
- Răsare soarele - 1954 (r. Dinu Negreanu)
- Alarmă în munţi - 1955 (r. Dinu Negreanu)
- Facerea lumii - 1957 (r. Gheorghe Vitanidis)
- Valurile Dunării - 1959
- Soldaţi fără uniformă - 1960 (r. Francisc Munteanu)
- Cerul n-are gratii - 1962 (r. Francisc Munteanu)
- Pădurea spânzuraţilor - 1964
- Decolarea - 1971 (r. Timotei Ursu)
- Ceaţa - 1973 (r. Vladimir Popescu-Doreanu)
- Dragostea începe vineri - 1973 (r. Virgil Calotescu)
- Dimitrie Cantemir - 1973 (r. Gheorghe Vitanidis)
- Un august în flăcări - 1974 (r. Dan Piţa şi Alexandru Tatos; serial TV)
- Mastodontul - 1975 (r. Virgil Calotescu)
- Muschetarul român - 1975
Liviu Ciulei, regizor de film
"Erupţia" - regizor şi interpret principal
"Valurile Dunării"
"Pădurea spânzuraţilor" - film pentru care a fost distins cu "Palme d'Or" la Cannes
În 1963, se numără printre membrii fondatori ai Asociaţiei Cineaştilor din Romania (ACIN), al carei vicepresedinte a fost până în anul 1968.
Liviu Ciulei, director de teatru
1963 şi 1972 - Teatrul Bulandra
"Lincoln Center" din New York
1981-1986, director al Teatrului "Guthrie" din Minneapolis.
în 1992, Liviu Ciulei devine membru corespondent al Academiei Române.
Altele:
Globul de cristal, Karlovy Vary, pentru "Valurile Dunării" (1960)
Premiul de Stat, pentru "Valurile Dunării" (1961)
Marele Premiu, Mamaia (1965)
Premiul pentru regie, Cannes, pentru "Pădurea spânzuraţilor" (1965)
Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru decorul la piesa "Macbeth" de William Shakespeare (1968)
Premiul criticii australiene pentru cea mai bună producţie a anului 1977 cu "Azilul de noapte" de Maxim Gorki la "Old Tote Theatre" de la opera din Sydney
Premiul criticii pentru spectacolul "Furtuna" de William Shakespeare - Teatrul Bulandra (1979)
Premiul "Tony" (echivalentul teatral al premiilor Oscar) pentru remarcabila activitate depusă la "The Guthrie Theatre" din Minneapolis
Premiul "John Housmen", pentru contribuţia sa la formarea şi perfecţionarea tinerilor oameni de teatru în scopul promovării unei arte scenice americane, vitale şi puternice (1982)
Medalia "Sfântul Olav" pentru merite culturale, acordate de Majestatea Sa, Olav al V-lea, regele Norvegiei, pentru montarea în SUA a spectacolului "Peer Gynt" de H.Ibsen (1983)
Medalia "Helen Hayes" pentru spectacolul "Şase personaje în căutarea unui autor" de L. Pirandello, la Arena Stage, Washington D.C. (1989)
Marele Premiu UNITER pentru "Visul unei nopţi de vară" de William Shakespeare, Teatrul Bulandra (1991)
Premiul Opera Omnia, distincţie acordată de Uniunea Cineaştilor din România (UCIN) cu prilejul aniversării unui secol de la primele proiecţii de film din ţara noastră (1996)
Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L.Caragiale" (23 iunie 1997)
Premiul de Excelenţă la a IX-a ediţie a Premiilor Uniunii Teatrale din România (2001)
Premiul de Cetăţean de Onoare al Capitalei (2 aprilie 2001)
Premiul Opera Omnia, acordat de Fundaţia "Anonimul" (2002).
Se încarcă comentariile...
