Brâncuşi şi arta africană

O sculptură şi trei fotografii de Constantin Brâncuşi sunt prezentate în expoziţia „Afro Modern: Călătorii prin Atlanticul Negru“, de la Tate Gallery din Liverpool. Deschisă până la 25 aprilie, manifestarea de la Liverpool cuprinde 140 de opere de artă semnate de 60 de artişti.

Titlul expoziţiei, „Afro Modern: Călătorii prin Atlanticul Negru", este inspirat de volumul „The Black Atlantic: Modernity And Double Consciousness" („Atlanticul Negru: Modernitate şi dublă conştiinţă", a sociologului Paul Gilroy, apărut în 1993. Expunerea de la Tate Gallery intenţionează să creeze o imagine a influenţei artei africane asupra celei din alte zone culturale, de-a lungul unui lanţ care leagă Africa de cele două Americi, de Insulele Caraibe şi de Europa.

Mai citeşte şi:

Tabloul "Peisaj de Iarnă" de Ştefan Luchian vândut pentru 200.000 de lei
Marile cărţi ale anului 2010
Teatru după un roman recompensat cu Nobel

Despre influenţa artei negre asupra avangardei europene s-a scris de multe ori. De această dată, subiectul începe cu mişcarea „Harlem Rennaisance", de la începutul secolului al XX-lea şi continuă până la arta „post neagră" a zilelor noastre.

Africa şi „Negresa blondă"

„Cu peste 60 de artişti şi 140 de lucrări, dintre care multe nu au fost văzute niciodată sau au fost rar văzute la Tate sau în Marea Britanie, expoziţia este menită să ilustreze istoria şi influenţele complexe din spatele unora dintre capodoperele ultimilor 100 de ani", a declarat unul dintre organizatori, Tanya Barson.

Concepută în capitole cronologice, expunerea cuprinde picturi, sculpturi, grafică şi fotografii semnate de nume prestigioase, cum ar fi Constantin Brâncuşi, Renee Cox, Ellen Gallagher, Wifredo Lam, Jacob Lawrence, Pablo Picasso sau, mai aproape de noi, Tracey Rose şi Kara Walker.

Părintele sculpturii moderne, cum este îndeobşte numit Constantin Brâncuşi, este reprezentat în expoziţie printr-o sculptură şi trei fotografii. Piesa de sculptură, ce aparţine Galeriei Tate, se numeşte „Cap de copil". Realizată în lemn, între 1919 şi 1923, ea îşi poate revendica ascendenţa nu numai în arta neagră, dar şi în ciopliturile în lemn din România.

Mai edificatoare este fotografia sculpturii „Negresa Blondă" (1926). Realizată în maniera esenţializată obişnuită a artistului, lucrarea pare a fi portretul unei negrese pe care artistul a întâlnit-o la Marsilia.

Sculptura din bronz şi marmură este formată dintr-un oval perfect, reprezentând capul, singura trăsătură a figurii fiind buzele foarte pline. Acesta este surmontat de un coc. Celelalte două fotografii prezintă „Vedere din atelier" şi „Portretul lui Nancy Cunard".