Reding: „Nu s-a schimbat nimic“

Vicepreședinta Comisiei Europene, Viviane Reding, vrea fapte nu vorbe de la Guvernul Ponta

Asigurările Guvernului de la Bucureşti privind respectarea celor 11 puncte din lista lui Barroso nu au liniştit Comisia Europeană care aşteaptă fapte, nu vorbe, după cum au declarat oficialii de la Bruxelles.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, a precizat ieri că îngrijorările legate de starea democraţiei în România sunt în continuare mari, că „lucrurile nu au evoluat" şi că îi sunt semnalate detalii „şocante" legate de controversele de la Bucureşti. „Încă sunt foarte îngrijorată în legătură cu situaţia democraţiei din România şi întreaga Comisie de altfel. În raportul MCV (raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare - n.r.), Comisia şi-a exprimat această îngrijorare, iar preşedintele Jose Barroso şi-a declarat public îngrijorările şi i-a înmânat primului ministru român o listă cu 11 puncte care trebuiau îndeplinite pentru a aduce România la un sistem democratic echilibrat", a spus Reding.

„Noi analizăm fapte, nu promisiuni"

Comisarul pentru justiţie a mai precizat că „lucrurile nu au evoluat" de la momentul transmiterii îngrijorărilor Bruxelles-ului către Bucureşti. „Nu s-a schimbat nimic. Iar noi analizăm fapte, nu promisiuni. Noi analizăm legea şi modul în care este aplicată. După cum ştiţi, Comisia va reveni cu o analiză intermediară în cadrul MCV până la sfârşitul anului, cel mai târziu. Până atunci, situaţia va fi observată îndeaproape", a explicat Reding.

Întrebată ce părere are despre ultimele reacţii ale unor intelectuali români şi străini faţă de criza politică din România, ea a replicat că analiza Comisiei nu se bazează pe scrisori, ci pe fapte şi legi. „Vă rog să mă credeţi, am primit sute (de scrisori - n.r.), iar unele dintre ele dezvăluie nişte lucruri cu adevărat şocante", a declarat Reding.

Presiune şi în Consiliile de miniştri

O altă dovadă a reţinerii oficialilor UE a apărut în timpul Consiliului pentru Afaceri Generale, care a avut loc marţi la Bruxelles şi unde, spre surpriza delegaţiei româneşti, spaniolii au cerut ca situaţia statului de  drept şi a democraţiei din România să fie pusă pe ordinea de zi. De asemenea, Comisiei Europene i s-a solicitat să informeze miniştrii celor 27 de state membre despre evoluţia situaţiei de la Bucureşti.

„Angajamentele Guvernului Ponta par să fie respectate", ar fi declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici, comisar pentru relaţii interinstituţionale, citat de ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, prezent la întâlnire. Oficiali ai Comisiei au precizat de-a lungul ultimelor zile că situaţia angajamentelor premierului Ponta este monitorizată pas cu pas. Potrivit ultimelor evoluţii doar o parte dintre cerinţele Bruxelles-ului au fost îndeplinite până în acest moment.

Lista lui Barroso, punct cu punct

1. Guvernul să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă 38/2012 (care limita puterile Curţii Constituţionale - n.r.)  ÎNDEPLINITĂ PARŢIAL

2. Guvernul să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea Ordonanţei de Urgenţă 41/2012 (care anula cvorumul la referendum - n.r.)   ÎNDEPLINITĂ

3. Să respecte în viitor cerinţele constituţionale în emiterea de ordonanţe de urgenţă  ÎN AŞTEPTARE

4. Să asigure publicarea imediată a tuturor actelor în Monitorul Oficial, inclusiv deciziile CCR ÎNDEPLINITĂ

5. Cere tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar, cu un angajament de a disciplina orice membru de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând decizii ale instanţei sau care pune presiune asupra acestora
NEÎNDEPLINITĂ

6. Să numescă un Avocat al Poporului care se bucură de sprijinul tuturor formaţiunilor politice, printr-o procedură transparentă şi obiectivă, care să conducă la alegerea unei persoane cu autoritate, integritate şi independenţă de necontestat  NEÎNDEPLINITĂ

7. Să introducă un proces transparent de numire a Procurorului General şi Procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest proces ar trebui să includă aplicaţii deschise, bazate pe criterii de competenţă profesională, integritate şi un palmares de acţiuni anticorupţie. Nicio propunere de numire nu ar trebui să fie făcută sub preşedinţia interimară ÎN AŞTEPTARE

8. Să nu acorde graţieri în timpul preşedinţiei interimare  DEOCAMDATĂ ÎNDEPLINITĂ

9. Să se abţină de la numirea miniştrilor cu probleme de integritate. Reprezentanţi ai Guvernului care sunt în această situaţie să se retragă  NEÎNDEPLINITĂ

10. Să adopte proceduri clare prin care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu deciziile finale privind incompatibilitatea şi conflictul de interese sau cu condamnări definitive NEÎNDEPLINITĂ

Intelectuali europeni, îngrijoraţi

Un grup de 50 de cercetători, artişti, politologi şi profesori universitari din Franţa, Polonia, Germania îşi exprimă regretul asupra „tăcerii guvernului francez" în privinţa crizei politice din România , într-o scrisoare deschisă publicată în cotidianul „Le Monde". În scrisoare se mai arată că „Parlamentul European trebuie să propună soluţii pentru a garanta că lupta politică împotriva austerităţii din România, ca şi în restul UE, să nu se facă în dispreţul valorilor europene".