Românii, ecologişti de nevoie

Protecţia mediului, devenită în ţările nordice un soi de religie, este în România mai mult o formă de constrângere Cicerone Ionescu are peste 30 de ani de experienţă în domeniul

Protecţia mediului, devenită în ţările nordice un soi de religie, este în România mai mult o formă de constrângere

Cicerone Ionescu are peste 30 de ani de experienţă în domeniul protecţiei mediului. A lucrat în cadrul Institutului de Cercetări pentru Ingineria Mediului din Bucureşti şi acum conduce o firmă de consultanţă şi audit de mediu. El îi sfătuieşte pe cei mai mulţi dintre oamenii de afaceri străini interesaţi să investească în România în privinţa legislaţiei de mediu în vigoare la noi.

- Unde ne situăm ca nivel de cultură ecologică?

- Noi suntem acum la confluenţa dintre două culturi, pe de o parte cultura noastră vitregită de o reală educaţie de mediu şi cultura europeană de mediu care, cel puţin în unele zone, a devenit aproape o religie. Este cazul Olandei, un lider european recunoscut în problematica de mediu, dar şi al Danemarcei sau al celorlalte ţări nordice care acordă o mare importanţă protecţiei ecologice. Noi avem de recuperat acest handicap de cultură, iar procesul de recuperare este în derulare.

- Ce ne-a fost fatal în sensul ăsta?

- Dacă ne gândim la elementele definitorii ale comunismului, poate părea un paradox faptul că, în perioada de dinainte de 1990, în România, s-a manifestat un mare dispreţ faţă de multe valori comune, una dintre acestea fiind mediul. Asta s-a întâmplat în primul rând la nivel de politică, dar şi la nivel de manageri, de oameni de decizie. Problema mediului era considerată o frână în calea dezvoltării economice, care era miza principală a epocii. Imediat după 1990 nu s-a recuperat prea mult din acest handicap, pentru că la nivelul ariilor de afaceri foarte puţini au fost aceia care s-au gândit pe termen lung, cei mai mulţi vizează randamente mari pe termen scurt. Viziunile pe termen mediu şi lung, singurele care puteau să cuprindă şi grija faţă de mediu, rămân neinteresante.

- Acum cât de interesată de mediu este zona afacerilor?

- Acum, investitorii sunt constrânşi să acorde atenţia cuvenită mediului. Vin marile multinaţionale în România, fac investiţii de sute de milioane de euro şi vor să fie sigure că nu cumpără nişte bombe ecologice, escamotate sub betonul platformelor industriale. Au fost astfel de experienţe. Unii au crezut că au făcut afacerea secolului, adică au cumpărat ditamai fabrica pe nimic, dar au descoperit ulterior că remedierile de mediu impuse de lege, pe care nu le luaseră în calcul iniţial, aveau să îi coste de câteva ori mai mult decât investiţia propriu-zisă.

- Interesul a apărut mai mult prin constrângere?

- Noi suntem mai receptivi la lucrurile impuse prin lege decât la cele care se fac liber consimţite, pe bază de argumente fundamentate judicios. Vă voi da un singur exemplu: pe plan mondial, după 1996, a avut loc o adevărată explozie a implementării sistemelor de management de mediu conforme cu standardul ISO 1400. În prezent sunt peste 100.000 de firme din toată lumea care şi-au implementat şi certificat astfel de sisteme. Eu m-am ocupat în special de domeniul ăsta şi cunosc bine cifrele. După 1997 a început şi la noi implementarea unor astfel de sisteme de management de mediu, dar mult mai lent decât în Cehia, Polonia şi Ungaria. Atunci, guvernanţii noştri, ca să grăbească ritmul, au făcut ceva care nu se face în mod normal cu standardele ISO care sunt voluntare şi pe care ar trebui să le implementeze numai cei care vor într-adevăr să le aplice: au emis nişte hotărâri de guvern prin care condiţionau eliberarea unor licenţe de funcţionare de obţinerea certificării ISO 14001. Abia după ce au apărut aceste reglementări, ne-am apropiat de valorile din Ungaria, Cehia sau Polonia.

- Există o piaţă a consultanţei de mediu în România?

- Eu, ca jucător în această piaţă, consider că este o piaţă medie ca forţă. Se întăreşte în ultimul timp pentru că apar consultanţii străini care aduc stilul lor de lucru. Cred că evoluţia asta e în avantajul nostru. La noi, selecţia pieţei a funcţionat din plin. În prezent sunt puţine firme de consultanţă şi audit de mediu, poate 100 în toată ţara. Pe nişa noastră eu recunosc cam 10 competitori.

- Credeţi că preocuparea pentru mediu va fi ascendentă în următorii ani?

- Din toate punctele de vedere. Să vă dau un exemplu, care poate părea colateral, dar cred că are totuşi o mare relevanţă. Este legat de asigurările profesionale. În România, firmele de asigurări nu oferă încă. Dacă un angajat al meu estimează, pentru un client, cuantumul costurilor de conformare de mediu la 1 milion de euro. Acest client îşi concepe planul de afaceri inclusiv pe baza acestei informaţii, şi constată ulterior că, în realitate, costurile de conformare de mediu nu sunt de 1 milion, ci de 10 milioane. Asta înseamnă că evaluarea făcută de compania mea a fost inexactă (din motive obiective sau subiective) producându-i clientului o pagubă foarte importantă. În străinătate, clientul se poate proteja faţă de astfel de riscuri, lucrând cu firme de consultanţă care deţin asigurări de risc profesional. Dacă firmele româneşti nu deţin asemenea asigurări, clientul va prefera să lucreze cu consultanţi străini, ceea ce este în dezavantajul consultanţilor români. Auditeco a reuşit, după mai mult de un an de demersuri şi negocieri cu firmele de asigurări, să obţină o astfel de asigurare.

- Investitorii străini speculează faptul că standardele de mediu în România sunt mai flexibile?

- În general, investitorii străini nu vin în România cu intenţia de a profita de pe urma unui sistem legislativ mai permisiv. Ei vin bine intenţionaţi, fiind gata să prefere soluţiile conforme depline cu legea, soluţiile cu un anumit grad de compromis care, de cele mai multe ori, sunt mult mai ieftine. Ceea ce îi deranjează însă pe cei mai mulţi dintre aceştia este modul relativ şi inegal în care se aplică legea la noi. Inegal de la un judeţ la altul, inegal când e vorba de investitori români sau străini.

- Un consultant de mediu este mai mult în slujba clientului sau în slujba mediului?

- Mulţi cred că un consultant de mediu trebuie să fie neapărat un ecologist. După părerea mea, ecologistul este, în primul rând, un militant pentru sănătatea mediului, în timp ce consultantul de mediu este, în primul rând, un sfătuitor care lucrează în principal în slujba clientului lui. Consultantul nu are contract cu mediul, ci are contract cu clienţii săi, care, de regulă, au nevoie de sfaturi pentru a combina optim priorităţile lor de business cu cele de conformare legislativă. Cred că, dacă un consultant de mediu ar trata lucrurile ca un activist ecologist şi-ar asuma riscul de a-şi pierde, în scurt timp, toţi clienţii care provin din mediul economic.

Un matematician specialist în mediu

Cicerone Ionescu este absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi este doctor în hidraulică şi protecţia mediului.

A ocupat funcţia de director al Departamentului de Consultanţă de Mediu al KPMG România şi a lucrat ca cercetător principal gradul I la Institutul de Cercetări pentru Ingineria Mediului (ICIM) din Bucureşti. În prezent este directorul firmei de consultanţă de mediu pentru companii "Auditeco". A publicat "Cum să construim şi să implementăm un Sistem de Management de Mediu conform ISO 14001 şi Managementul Mediului. ISO 14001: 2004 - Calea spre excelenţă".