Michèle Pappalardo ne felicită pentru "Adevărul Verde"

Preşedinta Agenţiei franceze de Mediu, Michèle Pappalardo, salută campania ziarului nostru de a convinge populaţia să renunţe la becurile incandescente în favoarea celor

Preşedinta Agenţiei franceze de Mediu, Michèle Pappalardo, salută campania ziarului nostru de a convinge populaţia să renunţe la becurile incandescente în favoarea celor economice.

Michèle Pappalardo, preşedintele Agenţiei de Mediu şi Controlul Energiei din Franţa (ADEME), a acordat un interviu în exclusivitate pentru "Adevărul Verde". Ea a ocupat funcţia de director în Cabinetul ministrului mediului din perioada 1993-1995, Michel Barnier. De asemenea, timp de trei ani a fost director general al canalului de televiziune France 2.

Adevărul Verde: Ce reprezintă "Grenelle Environnement" şi care sunt concluziile după patru luni de discuţii? Michele Pappalardo: "Grenelle Environnement" este numele generic sub care toate părţile societăţii civile (statul, colectivităţile locale, întreprinderile, asociaţiile de protecţie a mediului înconjurător şi sindicatele) au purtat discuţii în ceea ce priveşte mediul înconjurător.

Discuţiile au avut drept scop stabilirea, de comun acord, a unor obiective în domeniul protecţiei mediului. Au existat şase grupe de lucru, toate părţile societăţii civile colaborând pe mai multe teme, precum: schimbările climatice, biodiversitatea sau sănătatea mediului.

Am stabilit obiective foarte ambiţioase mai ales în ceea ce priveşte schimbările climatice, ca, de exemplu, eficacitatea energetică în materie de construcţii. În momentul acesta, lucrăm la planurile de acţiune în conformitate cu obiectivele fixate. În cea mai mare parte, ele trebuie atinse fie până în 2012, fie până în 2020.

- Câţi francezi folosesc becuri fluorescente?

- În jur de 65 la sută din francezi au cel puţin un bec economic în casă. Dar procentul este într-o continuă creştere. Acum, în Franţa, aceste becuri se vând în toate magazinele. Trebuie să li se explice oamenilor că, folosind aceste becuri, ei economisesc energie şi, în acelaşi timp, protejează mediul. Iar pentru ca oamenii să înţeleagă cât este de important, trebuie să existe, din când în când, campanii de comunicare.

Revenind la Grenelle, obiectivul stabilit este de a suprima utilizarea becurilor incandescente până în 2010. Pentru a putea interzice persoanelor fizice să utilizeze becuri incandescente, e nevoie de o politică europeană în acest sens. Acasă la el, omul foloseşte ce fel de bec doreşte.

Tot ceea ce putem face este să-i convingem pe aceşti oameni de utilitatea folosirii becurilor fluorescente. În clădirile publice însă, folosirea lămpilor cu consum minim de energie poate deveni obligatorie. Deci, întâi vom convinge lumea că este necesar să folosească acest tip de becuri, pentru ca apoi să trecem la formularea de reglementări în acest sens.

- Becurile fluorescente sunt periculoase pentru sănătatea ochilor?

- Nu. Există două chestiuni care stau în spatele acestor becuri şi din cauza cărora oamenii se arată îngrijoraţi: impactul asupra mediului şi impactul asupra sănătăţii. În ceea ce priveşte prima îngrijorare, este adevărat că în interiorul lămpilor fluorescente există o anumită cantitate de plumb, ceea ce presupune recuperarea lui. De aceea, în paralel, trebuie pus la punct şi un sistem de reciclare a metalului greu.

Cât despre impactul asupra sănătăţii, se punea problema dacă aceste becuri ar emite anumite radiaţii, asemănătoare celor emise de calculatoare sau de telefoanele mobile şi dacă aceste radiaţii pot fi dăunătoare atunci când stai foarte aproape de raza lor de acţiune. Vom iniţia, cu siguranţă, cercetări serioase pentru a stabili dacă există cu adevărat vreo problemă.

În Franţa nu există nicio temere că becurile fluorescente ar dăuna sănătăţii ochilor. Pe de altă parte, am observat că a crescut nivelul de utilizare a ledurilor. La Paris de exemplu, pentru iluminarea de Crăciun s-au folosit leduri şi lămpi cu un consum foarte scăzut de energie. Astfel, consumul de electricitate pe Champs-Elisee s-a diminuat cu 70 la sută.

- Ce resurse regenerabile utilizează francezii? - Bunele rezultate pe care le-a înregistrat Franţa în materie de economisire a resurselor naturale se datorează în mare parte folosirii energiei nucleare, dar şi a celorlalte surse de energie regenerabilă. Franţa este a doua ţară în Europa în ceea ce priveşte folosirea energiilor alternative.

La noi, o dezvoltare impresionantă a cunoscut-o sursa eolienă, pentru că aceasta este foarte ieftină. O altă sursă foarte puternică în Franţa este biomasa, frecvent sub formă de lemn, dar şi biomasa obţinută din deşeuri, aceasta din urmă fiind utilizată pentru producerea căldurii. În plus, Franţa este prima consumatoare de biocarburant din Europa. De aceea, ne vom axa în continuare pe dezvoltarea biomasei şi pentru obţinerea biocarburantului.

Bineînţeles că utilizarea biomasei presupune despădurirea, dar în Franţa nu există probleme cu pădurile, ele cresc foarte bine. Folosim, de asemenea, sursele geotermale. Sursele hidro sunt la fel de eficiente. În materie de căldură, pe aceasta o obţinem, în mare parte, de la Soare. Mai pe scurt, încercăm să folosim toate sursele de energie regenerabilă. - Cât timp a durat dezvoltarea unui sistem de management al deşeurilor?

- În Franţa, construirea unui sistem eficient de management al deşeurilor a început în 1992. La acea dată nu exista colectare selectivă sau triere, iar reciclarea se realiza într-o mică măsură. Dar a fost dată o lege care stipula ca în 10 ani să punem la punct un sistem de gestionare a deşeurilor.

Timp de 10 ani s-a investit enorm în acest sector. Dar acum avem colectare selectivă pe 90 la sută din teritoriu, avem centre de colectare peste tot, incineratoare conforme cu normele europene. Dar sunt încă multe lucruri de făcut. Una dintre marile concluzii ale programului Grenelle ţine chiar de reciclare.

Românii au şansa de a beneficia de exemplul altor state. Pentru dezvoltarea unui asemenea sistem, în România, e nevoie de o schimbare de comportament, dar şi de multe investiţii. A colecta deşeurile costă foarte scump, dar a nu face nimic costă şi mai scump, pentru că deşeurile poluează, iar pentru depoluare este nevoie de bani.

În primul rând, trebuie să înţelegem costurile pe care le presupune proasta gestiune a deşeurilor: poluarea apelor, a solurilor, a aerului, consecinţe care se vor reflecta în sănătatea populaţiei.

>> Pentru dezvoltarea unui sistem eficient de reciclare, în România, e nevoie de o schimbare de comportament, dar şi de multe investiţii Michèle Pappalardo preşedinte Agenţia de Mediu