Oriaginea numelor din Muntii Bucegi

Cine nu a auzit de Caraiman, Costila, Piatra Arsa sau Varful cu Dor? Care ar fi insa semnificatiile denumirilor intalnite in Bucegi?

Caraiman", numele masivului ce strajuieste orasul Busteni, inseamna in turceste "conducatorul negru" sau "preotul negru", de la cuvintele "kara" = negru si "imam" = conducator, preot. Situata deasupra hotelului de la cota 1400 din Sinaia, poiana "La sfarsitul lumii" este cautata si datorita denumirii ei ciudate. inainte de construirea hotelului, cand drumul iesea din padure, in aceasta poiana larga, locul parea atarnat intre cer si pamant. Varful Bucura, unul dintre varfurile din apropiere de "Omu", a luat denumirea de la numele Bucurei Dumbrava (18681926), scriitoare si mare iubitoare de munte, una dintre initiatoarele turismului romanesc.
Piatra Arsa, un zid de lut ridicat impotriva inundatiilor
Coltii Tapului, respectiv Poiana Tapului sunt denumiri care amintesc de o intamplare veche de cateva secole. Cativa boieri fugeau din Tara Romaneasca peste munti, spre Brasov. Noaptea, insa, s-au ratacit si au innoptat pe marginea unui prapastii. La un moment dat, un tap furios a aruncat in prapastie pe unul dintre ei. "Peste drum" de Caraiman si Costila se afla Saua Baiului. Rasnovenii isi adjudecau acest teritoriu inca din 1533, insa ei au intrat in conflict cu boierii Raducanu, Dudescu, Cretulescu, Paleologu si medelnicerul Grigorie, care il revendicau la randul lor. De aici si conflictul care a urmat, dar si denumirea masivului Baiului (necaz, suparare in maghiara). "Pichetul Rosu" este o denumire des intalnita pe buzele celor ce trec muntii dinspre Busteni spre Predeal. Aici functiona in vremea stapanirii austro-ungare un pichet romanesc de graniceri care avea acoperisul vopsit in rosu. Caramizile lui au fost luate cu timpul de turisti ca amintire, dar denumirea a ramas. Drumul lui Butmaloiu este traseul turistic dintre Varful cu Dor - Piatra Arsa - Cocora - Pestera. Mos Butmaloi a fost primul cabanier roman din Bucegi. Una dintre cele mai frumoase legende este legata insa de Piatra Arsa. Masivul are o legenda culeasa de V. A. Urechia si publicata in 1891: "intr-o zi de demult un potop s-a abatut peste Valea Prahovei, apele au iesit din matca, potecile si drumurile s-au rupt. Oamenii si turmele erau in mare cumpana. Ciobanul Barsan i-a chemat atunci, iar oamenii au pus umarul si au ridicat un zid in calea apelor, intre Varful cu Dor si Jepi. Ciobanii au ingramadit "codrii de lemn taiat" peste munte si au dat foc lemnelor. Lutul s-a prefacut in stanca si astfel apele au ramas neputincioase la un nou potop. De la fumul acestor "codri" arsi, si muntele isi trage numele de Piatra Arsa".
Canionul turmelor si Gostina, taxa pe oi
intre Poiana Izvoarelor si cabana Malaiesti se afla poiana denumita "La bataia cocosilor". Conform legendei, aici s-ar aduna sa se bata cocosii de munte, toamna, in perioada imperecherii. "Tache Ionescu" este o poteca situata in apropiere, ce duce la fosta cabana Malaiesti, prin Pichetul Rosu si care a fost amenajata pe cheltuiala marelui om de stat si impatimit al muntelui. Tot aici se afla "Numaratoarea oilor" din Valea Cerbului. Stramtoare ingusta si intortocheata, marginita de stanci, acest canion a primit numele de la ciobani. Fiind atat de ingust incat oile nu puteau trece decat in sir indian, ciobanii din vechime il foloseau pentru a numara animalele, ei "pazindu-le" mai sus, la iesire. Denumirea "Costila" vine de la "Gostina" care insemna in limba locuitorilor din vechime "birul pe oi". Aceasta "taxa" se strangea in poiana Costilei, aflata pe pieptul colosului de piatra.La doi pasi, "Valea comorilor" a starnit ani de-a randul imaginatia locuitorilor din Busteni si Poiana Tapului, care au sapat prin aceste locuri cu gandul de a descoperi comori ascunse de catre boierii fugari. Se pare ca unii dintre ei au avut succes.