„Căpşunarii“ complică problema adopţiilor

Numărul mare de români care trăiesc în străinătate reclamă modificarea legislaţiei privind adopţiile. Baroneasa Emma Nicholson nici nu vrea să audă. Iminenta schimbare a legii adopţiilor a adus-o pe Baroneasa Emma Nicholson la Bucureşti: aceasta susţine că nu e bine să-i lase pe copii să fie adoptaţi de românii din străinătate.

După ce în 2009, Bogdan Panait, şeful Oficiului Naţional pentru Adopţii, a trimis un memorandum către Guvern pentru ridicarea interdicţiei la adopţiile internaţionale, acum el vrea să modifice legea 273/2004 -a adopţiilor naţionale. Propunerea legislativă a luat toate semnăturile de la ministere şi urmează să primească avizul Guvernului.

Una dintre schimbările propuse se referă la modul în care copiii pot fi adoptaţi de către cetăţenii români din străinătate. Astfel, dacă românii aflaţi în alte ţări vor să adopte copii din România, ei o vor putea face. La fel, dacă rudele de până la gradul IV ale micuţilor de la noi vor să-i adopte în ţările unde îşi au domiciului, ei vor fi lăsaţi de lege să-i adopte. Bogdan Panait spune că măsura se justifică, deoarece sunt multe cereri de la cetăţenii români care trăiesc în Spania, Franţa, Italia, Marea Britanie.

„Sau sunt cazuri în care un cetăţean român se căsătoreşte cu un cetăţean străin, dar cel străin nu poate adopta copilul soţiei sau soţului pentru că nu-i permite legea. Am un caz de curând al unei mame care a decedat şi i-au rămas şase copii, cu taţi diferiţi şi necunoscuţi, iar unchiul din Belgia vrea să adopte copiii. Mai am un caz al unui ambasador care e în misiune în altă ţară şi vrea să adopte copilul. Din punctul meu de vedere, orice român care locuieşte în străinătate şi nu mai are domiciliul în România are aceleaşi drepturi ca şi cei de aici", a spus Bogdan Panait. Şeful ORA susţine că astfel de cazuri sunt la nivelul zecilor într-un an, iar legea vine să întărească adopţia naţională şi să o clarifice.

"Ceea ce se înţelege prin adopţie internaţională se referă de fapt la cetăţeanul român din străinătate, dar nu deschide nicio portiţă pentru alt cetăţean", precizează Panait. Ca argument pentru schimbarea legii, Panait spune că a discutat cu sute de oameni care lucrează în adopţii şi că aceştia i-au spus că au aceeaşi problemă.

Baroneasa vrea ca micuţii să rămână în ţară

Chemată de Secretariatul General al Guvernului să-şi exprime o poziţie oficială faţă de această problemă, baroneasa Emma Nicholson, fost raportor pentru România în problema protecţiei copiilor, nici nu vrea să audă de plecarea micuţilor. Nicholson a fost weekendul trecut în Bucureşti şi s-a întâlnit cu oficalii ORA. "Am o poziţie foarte clară faţă de această propunere. Este o greşeală şi îi va face rău Romaniei ca naţiune, va fi dăunătoare copiilor şi va redeschide uriaşul scandal internaţional de corupţie al adopţiilor internaţionale, care a fost închis înainte de intrarea în Uniunea Europeană", a declarat Emma Nicholson, pentru "Adevărul".

Baroneasa afirmă că propunerea încalcă de fapt Convenţia ONU privind Drepturile Copiilor, care se regăseşte în legislaţia românească, unde adopţia internaţională este considerată ultima soluţie. "Copilul are dreptul la identitate, la intimidate şi peste toate, la protecţie. De aceea, este greşit să spunem că trebuie să răspundem românilor din străinătate care vor copii. Datoria Guvernului este faţă de copii şi faţă familiile din care ei provin", a precizat Nicholson.

Un alt argument adus de baroneasă este că românii plecaţi în străinătate au emigrat pentru a-şi asigura supravieţuirea economică, ceea ce înseamnă că nu obţin joburi foarte bine plătite astfel încât să poată să-i întreţină pe copii. "Argumentul că familiile de români din străinătate vor copii nu se susţine, nu stă în picioare nici în privinţa drepturilor copilului, nici în datoria Guvernului Roman faţă de ei sau în situaţia economică mai bună din străinătate", a declarat Nicholson.

"România va fi omul bolnav al Europei din nou"

Fostul raportor pledează pentru întărirea sistemului naţional de adopţie. "ORA mi-a spus că procedurile pentru adopţia internă nu sunt perfecte, dar dacă aşa stau lucrurile, atunci este de o mie de ori mai dificil să avem proceduri corecte pentru străinătate", a mai spus baroneasa. Ea a completat că indicele de corupţie al României a crescut în ultimii doi ani, pe fondul crizei economice.

"Dacă atunci când indicele de coruptie era mai mic, erau probleme la adopţie, acum, o să fie şi mai rău", a spus Nicholson. Ea a recomandat ca ORA să renunţe la modificarea legii adopţiei. În caz contrar, România se va afla într-un scandal imens în UE pentru că sunt grupuri sensibile peste tot în statele membre care nu sunt de accord cu lucrul acesta.

"Iar eu ştiu multe astfel de grupuri minunate în Spania, în Italia, în Franţa, multe în Marea Britanie şi Irlanda. România va fi catalogată  din nou ca omul bolnav al Europei şi va cădea drastic", a concluzionat baroneasa.

Puncte de vedere diferite pentru relaxarea adopţiei în Europa

Cât despre rezoluţia din ianuarie a Parlamentului European, prin care acesta recomandă relaxarea adopţiilor în ţările europene, Emma Nicholson a spus că "nu e treaba Parlamentului European să se ocupe de adopţiile inţernationale".

"Adopţiile europene nu există. Este un lucru fals. Parlamentul European încearcă să se ocupe de un lucru pentru care nu are competenţe. Am auzit un coleg din acest parlament că adopţiile din Europa ar trebui să fie o piaţă liberă, ceea ce înseamnă de fapt trafic", este de părere Nicholson.

Faţă de aceeaşi problemă, Bogdan Panait are păreri diferite. El susţine că această ultimă rezoluţie a Consiliului Europei arată clar că minorul trebuie să crească în familie. "Şi aici trebuie să spun că partea română din PE a avut un mare merit, ceea ce nu s-a spus în presa romanească din păcate", a spus Panait.

Baroneasa se întoarce

Baroneasa Emma Nicholson a fost raportor  al Parlamentului European pentru România timp de şase ani, înainte ca ţara noastră să adere la Uniunea Europeană. În vremea mandatului său, baroneasa a urmărit îndeaproape situaţia sistemului de protecţie a copilului şi a criticat de multe ori autorităţile pentru lipsa de măsuri.Tot în aceeaşi perioadă, Nicholson a fost co-preşedinte al Grupului la Nivel Înalt Copiii României, instituţie care în prezent există numai pe hârtie.

Emma Nicholson a declarat că va veni mai des în România în calitatea ei de parlamentar, membru al unui grup britanic împotriva traficului de copii, care va avea filială şi în rândul parlamentarilor români. Doamna Nicholson va fi cea care îi va ajuta pe parlamentarii din România să pună pe picioare filiala de la noi. "Am fost acord ca eu să fiu partenerul care să implementeze acest grup în România. În trei sferturi din ţările europene exista deja acest grup", a conchis Nicholson.

Care sunt gradele de rudenie

Legislaţia românească prevede că un copil rămas fără părinţi în România şi declarat adoptabil poate fi înfiat în străinătate doar de rudele până la gradul III. Bogdan Panait vrea să extindă această opţiune până la rudele de gradul IV, însă baroneasa se opune. Iata care este ierarhizarea gradelor de rudenie:
-Gradul I - părinte-copil.
-Gradul II - fraţi, bunici-nepoţi
-Gradul III - verii primari, nepoţi de frate, unchi şi mătuşi, străbunici-strănepoţi
-Gradul IV - verii de gradul al doilea, unchii "mari" (fratele bunicului).