INFOGRAFIE Povestea fregatei cu care plecăm la război
0Fregata „Regele Ferdinand“ pe care România o trimite în conflictul din Libia va avea misiune de patrulare. Nava nu este echipată de luptă, ci doar de blocadă. Nava românească trebuie să monitorizeze traficul naval către Libia, iar vasele pe care le detectează trebuie să-i ofere toate informaţiile cerute şi să i se supună ordinelor.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis marţi seară implicarea României în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului vânzărilor de armament către Libia cu fregata „Regele Ferdinand" şi cu doi ofiţeri de stat-major din Forţele Navale. Anunţul a fost făcut de preşedintele Traian Băsescu, care duminică declarase la TVR că România aşteaptă semnalul NATO pentru a se implica în războiul din Libia. „Problema este că suntem ca un trăgător care are o armă în mână şi îi tremură degetul pe trăgaci", caracterizase preşedintele starea de fapt a României şi a Armatei sale.
Fregata, luată de la casat
Fregata „Regele Ferdinand" a fost achiziţionată la mâna a doua, de la Marina Regală Britanică. Sistemul său de armament este compus doar dintr-un tun super-rapid 76 mm Oto Melara şi o instalaţie de lansatoare de torpile, restul dotărilor fiind o instalaţie de bruiaj pasiv, un sistem de luptă electronică, un sistem de comandă asistat de calculator şi nouă sisteme radar. În consecinţă, fregata de tip 22 „Regele Ferdinand" nu este echipată pentru a face faţă unei misiuni de luptă în teatrul de operaţiuni, deoarece nu are un sistem de rachete navale sau instalaţii de artilerie cu care să poată riposta unui atac. Acesta este şi motivul pentru care vasul va putea fi folosit doar la blocada navelor civile.
Pleacă în 30 de zile
În misiunea din Marea Mediterană, cei 205 membri ai echipajului vor fi însoţiţi de doi ofiţeri de stat-major. Fregata „Regele Ferdinand" va pleca în maximum 30 de zile. Nava s-a întors în decembrie dintr-o misiune paşnică NATO în Marea Mediterană.
„În cel mai scurt timp, Guvernul trebuie să aloce resursa financiară necesară pentru ca fregata „Regele Ferdinand" să opereze în Marea Mediterană în conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni în Marea Mediterană sunt necesare 4,5 milioane euro", a precizat marţi seară preşedintele Băsescu. În şedinţa de Guvern de ieri, Executivul a alocat banii necesari misiunii.
„În perioada de pregătire, la nivelul fregatei vor fi operate revizii şi etalonări ale echipamentelor de propulsie, de luptă, de navigaţie, de comunicaţii şi protecţie a navei. De asemenea, se va realiza instruirea specifică a echipajului pentru misiunea primită, asigurarea tehnico-materială, se va efectua vizita medicală şi testarea psihologică a echipajului, precum şi întocmirea documentelor organizatorice şi de executare a misiunii", a declarat ieri ministrul Apărării, Gabriel Oprea.
În termeni oficiali, fregata „Regele Ferdinand" este numită „nava-comandant a Portului Militar Constanţa", fiind purtătoarea ştafetei de „navă-amiral a Forţelor Navale Române".
Teoretic, nava poate desfăşura şi operaţiuni de lupte aviatice, deoarece a efectuat exerciţii împreună cu un elicopter IAR Puma Naval, în premieră pentru Marina Română. „Principalele misiuni ale fregatei sunt atât la suprafaţă, pe apă sau submarine. Echipajul este în stare să execute misiuni în cele trei medii, inclusiv căutarea şi salvarea pe mare", a declarat comandantul fregatei, comandor Mihai Panait.
Ofiţerii de la bordul navei „Regele Ferdinand" spun că nu se tem de acest gen de misiuni. Mai mult, susţin că pot menţine nava operaţională 24 de ore din 24. Suntem trei ofiţeri de cart şi acoperim toate cele 24 de ore pentru siguranţa navigaţiei. Am participat la misiuni internaţionale, dar şi la exerciţii de antrenament naţionale", susţine locotenentul Roxana Alexandru, ofiţer de cart la bordul fregatei.
Cu cine ne comparăm
Spre deosebire de celelalte fregate care vor impune blocada din Libia, nava României stă foarte prost la dotarea cu armament. Dacă „Regele Ferdinand" dispune de un tun rapid şi un lansator de torpile, fregata britanică „HMS Cumberland" are două lansatoare cvadruple de rachete Harpoon, două lansatoare de torpile antisubmarin, un sistem antirachetă NATO Seagnat, dar şi două elicoptere Lynx Mk8.
Fregata canadiană „HMCS Charlottetown" dispune de 24 de torpile Honeywell Mk46, 16 rachete antiaeriene Evolved Sea-Sparrow, 8 rachete RGM-84 Harpoon şi şase mitraliere calibrul 50. Nava cu care spaniolii pleacă în misiune este dotată, printre altele, şi cu şase lansatoare de rachete Mk41 antiaeriene.
De la intrarea în serviciul Forţelor Navale Române, fregata „Regele Ferdinand" are la activ misiuni derulate în special în Marea Mediterană. Vasul a participat la „Active Endeavour 2005, 2007 şi 2008", fiind prima prezenţă românească în teatrul maritim de operaţiuni din Marea Mediterană.
În 2007 şi în 2008, fregata a luat parte la exerciţiile Certex din Bulgaria şi Noble Midas din Croaţia, unde a fost certificată internaţional la nivelurile 1 şi 2 de interoperabilitate. Această din urmă acreditare permite fregatelor tip 22 să participe alături de navele NATO la toate tipurile de misiuni internaţionale.
Fregata „Regele Ferdinand" este declarată capabilă să execute lupta în toate cele trei medii - la suprafaţă, aerian şi sub apă şi poate să participe la operaţiuni comune sau colective.
Cu ajutorul ei se poate realiza supravegherea situaţiei navale şi controlul traficului maritim în marea teritorială, zona contiguă şi zona economică exclusivă, dar şi protecţia căilor de transport şi de comunicaţii maritime. „Regele Ferdinand" este capabilă să participe la acţiuni naţionale şi internaţionale de căutare şi salvare pe mare sau ajutor umanitar. A contribuit Florel Manu
"Principalele misiuni ale fregatei sunt atât la suprafaţă, pe apă sau submarine. Echipajul este în stare să execute misiuni în cele trei medii, inclusiv căutarea şi salvarea pe mare.''
Mihai Panait
comandantul fregatei
Carte de vizită
- Fregata „Regele Ferdinand" este comandată de comandorul Mihai Panait (43 de ani).
- Echipajul este compus din 205 militari: 18 ofiţeri, 77 maiştri militari, 110 militari angajaţi pe bază de contract.
- „Regele Ferdinand" (fostă Coventry) a fost construită de şantierul Swan Hunter din Anglia. Operaţiunile de construcţie a navei au demarat în anul 1984 şi a fost lansată la apă în aprilie 1986, când a şi fost încadrată cu echipaj.
- Nava are deplasament de 4900 tdw, lungime 148,2 m, lăţime 14,75 m, viteză maximă 30 Nd, pescaj maxim 6,4 m, 8 punţi, sistem de propulsie, 4 turbine Rolls-Royce şi 4 Diesel generatoare.
- Fregata a parcurs 425.776 mile marine şi a navigat o durată care depăşeşte 30.000 de ore, ceea ce înseamnă o rată de utilizare pe mare de 25% pe an.
- Începând cu anul 2003, nava de război a intrat într-un program de regenerare şi modernizare pentru a fi preluată de către Forţele Navale Române.
Nave scoase din uz, luate la suprapreţ
Contractul de achiziţie pentru cele două fregate tip 22, „Coventry" şi „London" (devenite ulterior „Regele Ferdinand" şi „Regina Maria") a fost acceptat de România prin Hotărârea de Guvern 1423 / 2002. Din partea Ministerului Apărării, documentul a fost semnat de actualul director al SRI, George Cristian Maior, pe atunci secretar de stat în MApN. Alături de acesta şi-au mai dat acordul Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei, şi Mihai Tănăsescu, ministrul de Finanţe.
Deşi în Europa există mai mulţi producători consacraţi de nave de luptă, România a cumpărat cele două fregate fără licitaţie, prin negociere cu o singură sursă. Guvernul României se angaja să plătească pe cele două nave, „disponibilizate de către Marina Regală britanică", suma de 116 milioane de lire sterline (circa 150 de milioane de euro).
În aceşti bani erau incluse regenerarea şi prima etapă de modernizare a navelor, operaţiuni făcute de firma britanică BAE Systems. Ceea ce nu se preciza în hotărârea de guvern era că BAE Systems cumpărase cele două vase scoase din uz cu numai 200.000 de lire sterline.
Fără compensare economică
Contractul de achiziţie a fregatelor avea ataşată o clauză de compensare economică (offset), prin care firma britanică BAE Systems promitea să facă în România investiţii sau achiziţii în valoare de 80% din valoarea contractului, adică de circa 90 de milioane de lire sterline. Contractul cu BAE a fost semnat însă exact în perioada de 60 de zile, la finalul căreia intra în vigoare Legea Offsetului în România. Astfel, angajamentul firmei britanice nu au fost acoperit nici până în ziua de azi.
În 2006, la Londra a fost deschisă o anchetă, firma BAE Systems fiind acuzată că ar fi plătit un comision de şapte milioane de lire sterline unui oficial român. Ancheta a fost închisă de autorităţile britanice în 2009, fără să fi fost găsită persoana care ar fi luat banii.
Fregatele britanice s-au dovedit mult sub performanţele şi dotările fostului distrugător Mărăşeşti, retrogradat la nivelul de fregată. Prin comparaţie, Mărăşeştiul are 4 instalaţii de lansare rachete navă-navă, 4 instalaţii de tragere artileristice navale şi antiaeriene, o instalaţie de lansare bombe antisubmarine, 6 Diesel generatoare. În prezent, ambele fregate sunt trase la cheu, în Portul Militar Constanţa. Fregata „Regina Maria" este în reparaţii.
Opinia specialistului:„Nu suntem în război"
Ion Petrescu
Colonelul Ion Petrescu, analist militar, explică în ce va consta acţiunea vasului românesc în Mediterana. „NATO a decis să lanseze o operaţiune menită să instituie embargoul asupra armelor livrate Libiei. Practic. Toţi aliaţii s-au angajat să îndeplinească responsabilităţile conforme cu rezoluţia ONU pentru a opri violenţa declanşată împotriva civililor libieni.
În consecinţă, amiralul James G. Stavridis, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa, a decis activarea navelor şi aeronavelor NATO în zona centrală a Mării Mediterane. Acestea - inclusiv fregata «Regele Ferdinand» - vor monitoriza desfăşurarea traficului naval în arealul menţionat, vor raporta eventualele nereguli şi, dacă va fi necesar, vor interzice deplasarea, spre ţărmul libian, a vaselor comerciale suspectate că transportă arme ilegale şi (sau) mercenari. Natura clară a misiunii arată că, acum, nu suntem în război cu statul libian".
Au cu ce, dar n-au cu cine
Ungaria are 14 aeronave Gripen, printre care şi un avion de vânătoare care se poate alimenta în timpul zborului. Însă ţara vecină nu poate participa la operaţiuni întrucât piloţii n-au fost instruiţi să aplice procedeul de alimentare în aer. Avioanele lor sunt înarmate cu rachete AGM Maverick, dar personalul n-a tras niciodată la ţintă cu aceste rachete.
Se încarcă comentariile...
