Gaddafi, ţintă a bombelor. Coaliţia, ţintă a criticilor

Unul dintre fiii liderului libian – Khamis Gaddafi – ar fi fost ucis în bombardamente. Liga Arabă acuză deturnarea scopului iniţial. Ministrul britanic al Apărării, Liam Fox, vede în Gaddafi o ţintă, în timp ce omologul american, Robert Gates, se opune unui atac direct asupra liderului libian.

Liam Fox a declarat că Muammar Gaddafi poate fi considerat ţintă a atacurilor coaliţiei internaţionale, în calitatea sa de şef al forţelor armate. Declaraţiile ministrului Apărării au fost completate de cele ale colegului său de la Externe. William Hague a sugerat ieri că Gaddafi ar putea fi vizat de raiduri.

Mai citeşte şi:

VIDEO Război în Libia: Obama: „Gaddafi trebuie înlăturat“ / Bombardamentele i-au tăiat elanul lui Gaddafi

„Nu vreau să speculez în legătură cu ţintele, care depind de circumstanţele de moment", a răspuns ministrul, întrebat de posibilitatea unui atac care să îl vizeze direct pe liderul libian. În schimb, secretarul american al Apărării, Robert Gates, s-a pronunţat împotriva unui atac asupra lui Gaddafi. El a subliniat că intervenţia împotriva Libiei este condusă de o coaliţie „foarte diversă", iar multiplicarea obiectivelor poate prejudicia consensul de care beneficiază rezoluţia ONU.

„Dacă vom începe să adăugăm obiective, cred că vor apărea probleme", a precizat Gates. Ţintă sau nu, coaliţia militară a bombardat complexul rezidenţial al lui Gaddafi şi a distrus o clădire administrativă. Aliaţii au explicat că în clădirea respectivă ar fi funcţionat un centru de control al armatei libiene. Potrivit CNN, în momentul atacului acolo, se aflau circa 300 de susţinători ai lui Gaddafi. Nu este clar dacă şi colonelul era în complex. Clădirea se află la circa 50 de metri de cortul în care liderul libian îşi primeşte oaspeţii.

Zvonuri privind uciderea lui Khamis Gaddafi

Mercenarii străini ai lul Gaddafi, uciși   Foto: AFP

Khamis Gaddafi, unul dintre fiii lui Muammar, ar fi murit din cauza rănilor suferite în urmă cu câteva zile, după o altercaţie cu un pilot militar libian care a trecut de partea rebelilor, anunţă surse din cadrul opoziţiei. Circumstanţele nu sunt prea clare. Potrivit „Le Monde", pilotul ar fi deschis focul asupra lui Khamis în apropierea unei baze militare din centrul capitalei. „Die Welt" susţine că pilotul ar fi prăbuşit intenţionat avionul militar asupra bazei militare Bab Al-Azizia. Khamis Gaddafi, a cărui vârstă nu e cunoscută, a studiat în Rusia şi conducea Brigada 32, trimisă să facă ordine în Benghazi şi în alte localităţi controlate de opoziţie. Autorităţile de la Tripoli au negat informaţia.

Trupele speciale britanice, pe teren

Avioanele canadiene, gata de atac   Foto: AFP

Trupe din cadrul Special Air Service (SAS) efectuează misiuni secrete în Libia, pentru a strânge informaţii despre forţele şi armele libiene, scrie „The Daily Mail". Acestea identifică ţintele bombardamentelor, transmit date despre forţele armate, localizează aerodromurile, rutele de aprovizionare, staţiile radar şi bateriile de apărare antiaeriană. Un oficial militar britanic a confirmat informaţia şi a adăugat că trupele ar putea fi suplimentate. Potrivit „The Sun", aparatele Hercules C130 au transportat mai multe sute de soldaţi ai Forţelor Aeriene Regale la baza italiană Sigonella, ridicând la 1.000 numărul britanicilor prezenţi aici. 

Civilii - scuturi umane

Reședinţa din Tripoli a lui Gaddafi, bombardată   Foto: AFP

Forţele loiale colonelului Gaddafi folosesc civilii pe post de scuturi umane în oraşul Misrata, a declarat Hassan, un purtător de cuvânt al rebelilor pentru Reuters. „Trupele lui Gaddafi îi obligă pe oamenii din Zawiyat Al-Mahjoub şi Al-Ghiran să vină în Misrata. Le dau poze cu Gaddafi şi steaguri şi îi pun să cânte melodii patriorice", a povestit Hassan. Localnicii susţin că soldaţii care au intrat în oraş erau îmbrăcaţi în haine civile. Televiziunea libiană de stat relatează că libienii se îndreaptă voluntar spre aeroporturi pentru a servi drept scuturi umane.

Autorităţile de la Tripoli susţin că bombardamentele au făcut aproape 50 de victime printre civili şi alte 150 de persoane au fost rănite. Un oficial militar american a declarat că forţele guvernamentale nu au mai avansat în Benghazi, Ajdabiya şi Misrata, dar rămân active. El şi-a exprimat neîncrederea faţă de anunţul privind încetarea focului, după ce primul anunţ nu a fost respectat. Totodată, Washingtonul a declarat că forţele internaţionale nu doresc să distrugă complet bazele şi echipamentul trupelor libiene, ci doar pe cele care încalcă rezoluţia ONU. 

Probleme la Liga Arabă

„Ce se întâmplă în Libia diferă de obiectivul referitor la impunerea unei zone de interdicţie aeriană, iar noi dorim protejarea civililor şi nu bombardarea altor civili", a declarat duminică Amr Moussa, şeful Ligii Arabe. El a mai precizat că acţiunile coaliţiei se îndepărtează de rezoluţia adoptată joi de Consiliul de Securitate al ONU. La scurt timp după declaraţii, Moussa a fost sunat de premierul britanic, David Cameron, care l-a asigurat că protejarea civililor este şi obiectivul coaliţiei internaţionale.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, s-a întâlnit ieri, la Cairo, cu Moussa, care a declarat apoi că declaraţiile sale au fost „interpretate greşit". Consiliul de Securitate al ONU urma să aibă aseară o reuniune cu uşile închise pe tema situaţiei din Libia. Potrivit unui diplomat, întâlnirea are loc ca urmare a faptului că Libia a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate.

Beneficiile lui Sarkozy

Nicolas Sarkozy urmăreşte prin noua sa politică externă, şi în special prin intervenţia din Libia, să-şi recâştige reputaţia în rândul alegătorilor interni. În weekend chiar au avut loc alegeri cantonale în Franţa, unde absenteismul a fost în floare, dar, după cum susţin analiştii, nu a avut suficient timp şi rezultate pe „câmpul de luptă" pentru a se aştepa la un beneficiu imediat.

NATO refuză să preia ofensiva

Oficialii NATO au căzut de acord în privinţa aplicării embargoului privind exportul de arme în Libia, dar nu au reuşit să ajungă la un consens în legătură cu preluarea intervenţiei militare aeriene. Turcia este cea care a blocat planul Alianţei de a prelua operaţiunea „Odyssey Dawn", derulată deja, începând de sâmbătă, de SUA, Franţa şi Marea Britanie, care acţionează individual, şi nu ca membri ai NATO.

Şi Germania, care s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate al ONU, şi-a reiterat îngrijorarea privind intervenţia militară. Preluarea operaţiunii de asigurare a zonei de interdicţie aeriană necesită o  „directivă executivă" a Consiliului Nord-Atlantic, pentru care e nevoie de aprobarea tuturor celor 28 de ţări membre. Diplomaţii spun că aceasta ar putea fi emisă cel mai devreme mâine. Franţa constituie, de asemenea, un obstacol în calea asumării unui rol de către NATO, susţinând că Alianţa Nord-Atlantică are o proastă reputaţie în lumea arabă şi riscă să antagonizeze opinia publică. 

Secretarul Apărării al SUA, Robert Gates, a declarat că SUA nu vo juca un „rol proeminent" în acţiunea militară. „Sper ca în câteva zile să putem să predăm principalele responsabilităţi. Vom continua să susţinem coaliţia, vom fi un membru al coaliţiei, vom avea un rol militar în coaliţie. Dar nu vom avea un rol proeminent", a spus el.

După intervenţia din Libia, Putin îşi ia măsuri

Evenimentele din Libia confirmă că Rusia are dreptul de a-şi întări capacităţile de apărare, a declarat premierul rus, Vladimir Putin, citat de RIA Novosti. „Politica americană devine un trend", a spus fostul lider de la Kremlin, amintind de raidurile aeriene ale SUA asupra Belgradului, dar şi de cele din Afganistan şi Irak. „Acum este rândul Libiei, sub pretextul apărării civililor. Unde este logica? Evenimentele din Libia confirmă că Rusia are dreptul de a-şi spori capacităţile de apărare", a subliniat Putin.

„Rezoluţia Consiliului de Securitate este greşită, permite totul şi aminteşte de apelurile medievale la cruciade. De fapt, permite intervenţia într-un stat suveran", a criticat oficialul rus hotărârea ONU. Putin a subliniat că regimul Gaddafi nu respectă criteriile democratice, dar acest lucru nu justifică intervenţia militară. În acest context, premierul rus a anunţat că Moscova va dubla, începând din 2013, producţia de sisteme de rachetă strategice. „În total, 1.300 de tipuri de armament vor fi achiziţionate. Obiectivul este ca până în 2020 trupele să dispună de echipamente moderne în proporţie de 70 la sută", a subliniat fostul lider de la Kremlin.

Rezoluţia ONU privind Libia  a fost adoptată cu 10 voturi din totalul de 15 membri ai Consiliului de Securitate. China şi Rusia s-au abţinut de la vot, dar nu şi-au utilizat dreptul de veto pentru a bloca textul. Germania, Brazilia şi India s-au abţinut, de asemenea, de la vot.