Moţiunea de cenzură, momente vesele şi triste. Top cele mai contestate guverne

Grupul liberalilor în Parlament

În câteva zile, guvernul Ungureanu se va confrunta cu prima moțiune de cenzură depusă de Opoziția parlamentară. În cazul în care moțiunea de cenzură va fi adoptată, Guvernul va pleca. În România democratică s-au depus, în total, 27 de moțiuni de cenzură.

Cel mai contestat guvern din istoria democratică a României este guvernul Emil Boc care a trebuit să țină piept celor 10 moțiuni de cenzură. Guvernul Boc este, de asemenea, singurul guvern care a trebuit să se confrunte cu adoptarea unei moțiuni de cenzură și singurul guvern care a reușit să se sustragă plecării după adoptarea unei moțiuni de cenzură.

„11 împotriva României" este moțiunea buclucașă, depusă la Camera Deputaților de parlamentarii PNL, UDMR și o parte din PSD, în octombrie 2009, pentru demiterea guvernului Boc.

„Lipsa unui program coerent și eficient anti-criză, populismul, demagogia și minciuna, lipsa performanței economice capabile să scoată România la liman, ignorarea partenerilor sociali, a Parlamentului, a partidelor politice, incapacitatea de a conduce și de a gestiona România, dar mai ales scăderea nivelului de trai și pierderea locurilor de muncă sunt atributele constante ale Guvernului Boc și tot atâtea motive pentru care am susținut și susținem în continuare că dumneavoastră, guvernanții, trebuie să părăsiți cât mai grabnic Palatul Victoria", se arată în textul moțiunii de cenzură.

Moțiunea de cenzură a fost semnată de 124 parlamentari (89 deputați și 35 de senatori), iar la votul moțiunii 254 de parlamentari au votat pentru adoptarea actului, iar 176 împotrivă.

Guvernul Boc a plecat, trăiască guvernul Boc!

 După adoptarea moțiunii de cenzură, guvernul Boc a asigurat interimatul. După câștigarea alegerilor prezidențiale de către Traian Băsescu, acesta l-a propus Parlamentului pe Lucian Croitoru pentru funcția de premier. Candidatura acestuia a fost respinsă. Următoarea propunere a șefului statului a fost Liviu Negoiță, a cărui candidatură a fost înghețată în legislativ.

Întrucât liberalii au refuzat intrarea la guvernare împreună cu democrat-liberalii portocalii, iar social-democrații ieșiseră din coaliția asumată în 2008, președintele Traian Băsescu a avut nevoie de o ieșire. Astfel, a mediat o coaliție între democrat-liberali, UDMR, minoritățile naționale și grupul parlamentarilor independenți. Emil Boc a fost propus pentru un nou mandat de premier și a fost validat la 23 decembrie 2009.

Pe locul doi, guvernul Călin Popescu-Tăriceanu

Guvernul premierului Călin Popescu Tăriceanu (PNL) s-a confruntat în cei 4 ani de mandat cu 6 moțiuni de cenzură.

Cea mai aproape de a fi adoptată a fost moțiunea „Anti-reforma sănătății", respinsă cu 246 de voturi „împotrivă" și 214 „pentru". Moțiunea a fost propusă de grupurile parlamentarilor PSD și PRM(formațiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor.)

Alte moțiuni respinse în plen au fost inițiate de social-democrați, care sunt acum partenerii liberalilor.

Când seniorii depuneau moțiuni de cenzură

O perioadă tulbure a politicii românești a fost guvernarea Nicolae Văcăroiu, în timpul mandatului prezidențial al lui Ion Iliescu, care s-a confruntat cu 5 moțiuni de cenzură. Opoziția parlamentară în perioada 1992 - 1996 era reprezentată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) proaspăt ieșit de sub interdicția comunistă și condus la acea vreme de seniorul Corneliu Coposu, dar și de Partidul Național Liberal.

Prima moțiune de cenzură depusă vreodată a fost inițiată de 122 deputați și senatori și a fost intitulată „Moțiune de cenzură privind Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare":

„Deputații și senatorii semnatari,

Analizând programul prezentat Parlamentului de către Guvern sub numele de Strategie de reforma economico-socială a programului de guvernare și constituind măsurile politice efective adoptate de Guvern în cele 100 de zile care au trecut de la instalare și până în prezent;

Luând act de faptul că Guvernul învestit la 19 noiembrie 1992, fără a fi prezentat atunci un program de guvernare, refuză astăzi să-și angajeze în fața Parlamentului și a țării răspunderea pentru strategia de reforma economico-socială pe care a prezentat-o la 4 martie 1993;

În baza prevederilor art.112 al Constituției României

Formulează prezenta
Moțiune de Cenzură

Chemând toți membrii Parlamentului României

Să retragă încrederea acordată actualului Guvern, descizând calea către o nouă formulă guvernamentală bazată pe un puternic sprijin parlamentar, atașată principiilor de moralitate, decis să-și respecte promisiunile, aptă să aplice un program de continuare reală a reformei și să se asigure eliminarea într-un timp cât mai scurt a nedreptăților și a gravelor apăsări la care sunt supuși cei mai mulți dintre cetățenii țării."

Click aici pentru a vedea textul primei moțiuni de cenzură depusă în România post-comunistă

Printre semnatarii moțiunii se numără și seniorii țărăniști Corneliu Coposu, Ion Diaconescu și Gabriel Țepelea, dar și fostul premier FSN Petre Roman și junii, pe atunci, Radu Berceanu și Laszlo Borbely, fostul ministru al Mediului.

Guvernul Năstase s-a confruntat cu doar două moțiuni de cenzură

Cabinetul Năstase s-a confruntat cu două moțiuni de cenzură, în perioada 2000- 2004, în timpul ultimului mandat al președintelui Ion Iliescu.

Una dintre moțiunile de cenzură depuse de Opoziție guvernului Năstase s-a numit „Mafia Sufocă România - Corupția Guvernului PSD sărăcește România". Aceasta a fost semnată de 105 parlamentari aparținând grupurilor PDM, PD și PNL și votată de 163. Moțiunea a fost, însă, respinsă întrucât 281 de parlamentari au votat împotrivă.

„Având în vedere:

-încălcarea flagrantă, de către Guvernul PSD, a articolului 113, alin.(1) din Constituție, care prevede posibilitatea angajării răspunderii Executivului „în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege" și nu asupra unui amalgam eclectic cuprinzând, de fapt, 15 legi, dar intitulat, emfatic, „Lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției";

- sfidarea și subminarea permanentă a Parlamentului, forul democratic suprem și unica autoritate legiuitoare a țării, redus, de către partidul-stat, la rolul unei simple mașini de vot, chemată să valideze ordonanțele și ordonanțele de urgență ori să asiste la spectacolul cinic al angajării răspunderii guvernamentale, în locul dezbaterii democratice a proiectelor de legi, precum și la consolidarea dictaturii „legiuitoare" a primului ministru;

Semnatarii moțiunii de cenzură cer Guvernului PSD să-și retragă acest amalgam care nu legiferează nimic, decât corupția, și să-și dea demisie de onoare."

Vezi aici care erau acuzațiile aduse de parlamentarii Opoziției lui Adrian Năstase

Unul dintre semnatarii moțiunii este liderul grupului parlamentar PNL Crin Antonescu.